O SCRISOARE CIFRATĂ DIN PREAJMA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL

Pagină

O „ idilă de amor”…..descifrată după aproape un veac.

 

 

Domnul Ion C. Rogojanu mi-a făcut deunăzi plăcerea să-mi prezinte o ilustrată din superba sa colecţie, adunată cu tenacitate şi  pasiune o viaţă întreagă.

Nu realizarea artistică impresionează la această ilustrată, cât mai ales misteriosul mesaj cifrat, ce şi-a păstrat cu cerbicie taina mai bine de 9 decenii.

         Un scris şovăitor, rudimentar, uşor deformat, dezvăluie în persoana autorului acestui mesaj un personaj mai puţin obişnuit cu mânuirea condeiului, însă – în mod paradoxal – un cunoscător al artei criptografice.

         Cele 86 de reprezentări (cifre, cifre subliniate şi litere) dau impresia, la prima vedere, că avem în faţă un nevinovat joc infantil, ca atâtea glume cu cifre şi litere din vremea copilăriei.

         Uitându-ne însă mai atent la ţara de provenienţă (Ungaria), la data poştei (12 Iunie 1911) şi la adresant: Domnul Theodor Ştefănescu, din Bucureşti, Piaţa Amzei nr. 17 bis, am crezut de cuviinţă că merită osteneala de a decripta conţinutul acestui ciudat mesaj, scris la începutul secolului trecut.

 

         Dar, iată textul criptogramei:

 

0 5  5  0                  7  0  4  0              8  0  0  m        3   o   3   2 

 

 4   9  2  n               6  3   2  m          2  6  5 0           o  2   4   6  

 

7  o 2  7                 6  4  2  n              6  4   6  3         0  2  5  4 

 

5  l  8                  6  3  2  8             5  7  2  0          4 7  6  m

 

 2  7  6  o                  2   2  o  7           0  0  3  4        6  1  4  2

 

 0  3  1  5                  n   3

 

         Textul este însoţit de următoarele cuvinte, scrise în clar: „BOLCÁCS La domnul FRIDRICH SICFR BOLCÁCS UNGARIA”

         În această porţiune a mesajului scris sunt câteva cuvinte ce au fost şterse cu meticulozitate.

         Ar fi de prisos să prezint efortul de decriptare a înscrisului cifrat, de aceea mă grăbesc să prezint textul clar, precum şi cheia cifrului:

         „ Afuă dagă că am sosit bine şi mie forte dor de tine te sărut dulce şi cu drag de mi de or Roza aştept răspuns.”

         Aşadar, o „amazoană” focoasă, ROZA, probabil de etnie maghiară, „sosită bine” în localitatea BOLCÁCS, vorbind o limbă românească aproximativă, îi comunică domnului Teodor Ştefănescu în „Piaţa Amzei No 17 bis” că-l „sărută dulce şi cu drag de mi de or”, că îi este „forte dor” de el şi aşteaptă răspuns la „Domnul Fridrich Sicr” , din Bolcács, Ungaria.

         Bietul de mine, crezusem că aici se ascunde un mare secret ! De aceea, mă văd silit a-mi cere scuze pentru indiscreţia de a fi pătruns în intimitatea unei idile româno-maghiare, de la începutul acestui secol. Ceva nu este însă în regulă, de vreme ce ROZA, cea neştiutoare de carte, cunoştea însă noţiuni elementare de CRIPTOGRAFIE…

Deh, FEMEIA, acest veşnic mister…

         Dar, iată şi „cheia cifrului”:

 

1  2  3   4   5  6  7   8   9   0      l    m    n    o          1    2   3   4   5   6   7   0

J   I  H  G  F  E  D  C  B  A      L  M    N   O         P   R  S   T   U  V  Z   Ă

 

 

DAN TOMA DULCIU

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s