Propunere de schimbare a Imnului Naţional al României şi a Zilei Naţionale

Pagină

                                            Dan Toma Dulciu

Cap. 1

                               Argumente de ordin Istoric

 

 

                              

 

1.1.              Geneza Imnului Naţional

„Unde” şi ”Când„ s-a născut cântecul „Deşteaptă-te române” ?

”Cine” este autorul ?

Naşterea acestui imn a avut loc la Braşov, în anul 1848.

Acesta este singurul lucru cert din istoria imnului nostru naţional !

Prima observaţie: Denumirea imnului naţional nu este conformă cu adevărul. Începând cu secolul al XIX-lea, textul imnului nostru naţional a fost tipărit cu titlul  „ Un răsunet” . Poezia, cu vădite imbolduri patriotice, a fost publicată la Braşov, în  Revista „ Foaie pentru Minte, Inimă şi Literatură”, nr. 25 din 21 Iunie 1848; Explicaţia titlului poeziei este următoarea: „Un Răsunet”, adică un ecou, un răspuns, o replică la poezia

Către Români” („Deşteptarea României”)[1] a lui Vasile Alecsandri, publicată cu patru numere înainte în aceeaşi revistă. De aici provine titlul

Deşteaptă-te Române”! Deci, dacă ar trebui să respectăm dreptul autorului la integritatea operei sale, ar trebui să  folosim numele adevărat al creaţiei lui Andrei Mureşanu, şi anume „ Un răsunet”.

Pe cale de consecinţă, trebuie  să amendăm  textul Constituţiei, art. 12,

(„Imnul naţional al României este „Deşteaptă-te române”), eventual modificându-l sub forma: „ Imnul naţional al României este „ Un răsunet, inclusiv textul Legii 75/1994, art 9, care afirmă că „ Imnul naţional al României este „ Deşteaptă-te române”.

1.2.             Cine sunt autorii versurilor şi melodiei ?

               A doua  observaţie:  Până în prezent nu se poate  afirma cu certitudine cine este autorul partiturii muzicale. Presupunerea că acesta ar fi Anton Pann a dat însă naştere la o eroare de datare şi la stabilirea zilei Imnului Naţional fără nici un argument istoric real.

În mod cert, versurile aparţin poetului şi ziaristului Andrei Mureşanu (1816 – 1863), cunoscut revoluţionar de la 1848. În plină epocă de avânt revoluţionar, care se lăţise în toate capitalele europene, nici românii nu puteau sta deoparte. Printre ei şi profesorul de  la Colegiul Latino-German din Braşov. Drept urmare, el a compus un poem patriotic, numit de autor „ Un răsunet”, pe care l-a recitat unui grup de prieteni. În aceeaşi zi, poezia a fost pusă pe note şi cântată într-o grădină din Scheii Braşovului. Asupra autorului melodiei există mai multe ipoteze, după cum vom vedea mai jos.

1.3.           Controverse în literatura de specialitate privind paternitatea melodiei şi a versurilor.

 

Există trei ipoteze privind identitatea autorului imnului nostru naţional:

a)     Andrei Mureşanu ar fi părintele atât al textului, cât şi al muzicii: această ipoteză este susţinută de Susana Mureşanu, soţia lui Andrei Mureşanu, precum şi de compozitorul Iacob Mureşanu,  care afirmă însă că forma finală, adică aranjamentul pe note a fost făcut de un „ muzic boem, la dorinţa autorului”) [2]

b)    George Ucenescu, de la Biserica Sf. Nicolae din Scheii Braşovului. Acesta susţine într-un manuscris olograf [3], aflat la Academia Română,  că el i-a prezentat pentru prima dată lui Andrei Mureşanu  cântecul ce va deveni imn naţional al României. În realitate, linia melodică era deja cunoscută în epocă: „ Din sânul maicii mele”, cântată pe textul poetului Gr. Alexandrescu [4] .

c)     În prezent, este larg răspândită ideea că aranjamentul muzical  este realizat de  Antonie Pantoleone Petrov, cunoscut şi sub numele de Anton Pann, născut la Sliven, Bulgaria.  Este demn de reţinut faptul că nu există nici măcar o sursă documentară care să susţină această concluzie ! Este adevărat că Anton Pann a ştiut de existenţa acelei melodii, a cules şi notat muzical  romanţa „ Din sânul maicii mele”, anterior anului 1848 (în 1838 şi 1842), dar nu el este cel care a reunit, la 1848, textul lui Andrei Mureşanu cu muzica romanţei amintite.

   Această eroare  istorică a avut în zilele noastre consecinţe juridice ( a se vedea Legea 99/1998, care proclamă ziua de 29 iulie drept Ziua Imnului Naţional ).

În argumentaţia proiectului de lege se afirmă că această importantă compoziţie ar fi fost interpretată pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea, la data de 29 iulie 1848.

Această concluzie rezultă, chipurile, din  relatarea lui  D. Zăgănescu, Comisar extraordinar al Districtului Vâlcea,  care informa pe superiorul său  din conducerea Ministerului Treburilor din Lăuntru asupra celor petrecute în jurisdicţia sa. (Raportul nr. 10, publicat în M. Of. nr. 14/26.08.1848, menţiona că „ ieri, joi 29 ale curgătoarei luni, cetăţenii din Râmnicu Vâlcea au manifestat într-o câmpie înconjurată cu arbori ce este la marginea cetăţii pentru constituţie, iar garda naţională a răspuns printr-un număr însemnat de arme cu salve detunătoare” Totodată, Anton Pann, profesor de muzică, împreună cu alţi cântăreţi de aceeaşi profesie, „ au alcătuit o muzică vocală cu nişte versuri prea frumoase puse pe un ton naţional plin de armonie şi triumfal, cu care a ajuns entuziasmul de patrie în inimile tuturor românilor”.)

Nicăieri în acest text, dealtfel singurul document pe baza căruia s-a adoptat legea privind „Ziua imnului naţional”, nu se poate găsi o măcar un indiciu că este vorba de o anumită melodie şi text; nu rezultă explicit faptul că la Râmnicu Vâlcea s-a cântat, pentru prima oară,  ceea ce va deveni ulterior imnul nostru naţional; nu se precizează nicicum că marşul interpretat era chiar  cântecul „ Un Răsunet” !

Corul condus de Anton Pann putea să interpreteze orice melodie din repertoriul epocii respective, inclusiv un potpuriu de cântece patriotice şi revoluţionare, sau chiar una sau mai multe melodii  pe note şi versuri proprii, dar aceasta este o altă problemă…..

                

1.4.         Deşteaptă-te române”,  imn naţional ?  Evoluţia istorică a imnului naţional.

Începând cu anul 1840, s-a născut ideea ca la sărbătorile oficiale să se intoneze un imn oficial, mai ales în prezenţa domnitorului. Abia în anul 1862, Alexandru Ioan Cuza a organizat un concurs pentru alegerea imnului ţării. Atunci a fost reţinută piesa „ Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei-Sale Prințul Domnitor”, lucrare scrisă de compozitorul Eduard Hübsch, care a fost desemnat drept imnul de stat al „ Principatelor Unite Române”.  Cu prilejul proclamării Regatului, în anul 1881, Vasile Alecsandri a conceput textul „Imnului regal român”, pe melodia aceluiaşi Eduard Hübsch. Imnul se numea „Trăiască Regele”, după prima vers al strofei I. S-a adoptat ca imn oficial în anul 1884 şi s-a cântat  până în anul 1947.

Nicodată, însă, „ Deşteaptă-te române”, oricât de înflăcărat ar fi fost ca mesaj, nu a fost folosit drept imn naţional al României, înainte de 1989.

În schimb, cântecul acesta a fost declarat imn naţional al Republicii Democratice Moldoveneşti, în perioada 1917 – 1918, respectiv Imnul Naţional al Republicii Moldova,  în perioada 1990 – 1994 (!!!)

Sporadic, această melodie era inclusă în repertoriul unor formaţii muzicale, aşa cum, încă din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a cântat „ Hora Unirii”, compusă de Vasile Alecsandri în 1855, pe muzica lui Alexandru Flechtenmacher.

Prima apariţie pe disc a melodiei „ Deşteaptă-te române” s-a făcut de solistul Alexandru Pascu, în SUA. În România, se înregistrează pe disc atât varianta instrumentală, precum şi cea corală [5], abia în anul 1910.

În perioada guvernării legionare, acest cântec a fost agreat mai ales pentru unele idei apropiate de cele ale mişcării lui Corneliu Zelea Codreanu. Iată, de exemplu, numărul din data de 1 decembrie 1940 al „ Gazetei Transilvania”, care avea drept frontispiciu  cuvintele :

Număr festiv, scris în duh legionar” .

Mai jos,  sub poza de o jumătate de pagină a lui Andrei Mureşeanu, era redat textul

Murim mai bine în luptă/ Cu glorie deplină,/ Decât să fim sclavi, iarăşi, în vechiul nost’  pământ.”

În acele luni de sfârşit de an 1940, propaganda legionară folosea imnul „ Deşteaptă-te române”  cu multă perseverenţă. Astfel, postul de radio Bucureşti îşi începea programul cu acest imn, iar apoi îl difuza de mai multe ori pe zi (suspectă asemănarea cu Decembrie 1989 !)

Ulterior, Mişcarea Legionară a inclus textul lui Andrei Mureşanu în „Cărticica de Cântece” recomandate aderenţilor şi simpatizanţilor săi, sub titlul: „Marşul anului 1848

( vezi  „Cărticica de Cântece”, Ediţia 1951, Salzburg, Traian Puiu, apud: http://www.miscarea.net/cantecele.htm)

MARŞUL ANULUI 1 8 4 8
de Andrei Mureşanu

„Deşteaptă–te Române, din somnul cel de moarte,
În care te–adânciră barbarii de tirani.
Acum ori niciodată, croieşte–ţi altă soartă, bis
La care să se’nchine şi cruzii tăi duşmani. bis

Acum ori niciodată sa arătăm în lume,
Ca’n aste mâini mai curge un sânge de Roman,
Şi ca’n a noastre piepturi, păstrăm cu fală–un nume,
Triumfător în lupte: un nume de Traian.

Înaltă–ţi a ta frunte şi vezi în jur de tine,
Cum stau ca brazii’n munte, voinici sute de mii.
Un semn numai aşteaptă şi sar ca lupii’n stână:
Bărbaţi, bătrâni şi tineri – din munţi şi din câmpii.

Priviţi măreţe umbre: Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna Naţiune, ai voştri strănepoţi.
Cu braţele armate, cu focul vostru’n vine,
Viaţa’n libertate, ori moarte strigă toţi.

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată,
Uniţi–vă în cuget, uniţi–vă’n simţiri.
Strigaţi în lumea largă, că Dunărea–i furată,
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.

Preoţi cu crucea’n frunte, căci oastea e creştină,
Deviza–i: libertate si scopul ei prea sfânt.
Murim mai bine’n luptă cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi, pe–al nostru scump pământ. „

De remarcat faptul că atât ideologii legionari cât şi părinţii Constituţiei de la 1991 au avut  aceleaşi preferinţe faţă de strofele poeziei, care corespund, aproximativ, cu strofele obligatorii ale imnului naţional (conform Legii 75/1994, din Imnul naţional al României se cântă strofele 1, 2 ,4 si 11)

După cum se ştie, Imnul Oficial al Mişcării Legionare era

Sculaţi Români”, compus de Iustin Ilieşu şi Istrati.  Comentariile sunt de prisos !

1.5.          „ Deşteaptă-te române” înainte de 1989

Datorită caracterului iredent al acestui cântec, textul a cunoscut o severă cenzură, atât înainte de 1918, în Transilvania, Basarbia şi Bucovina, dar şi după anul 1944, în România, datorită regimului politic de atunci.

Prin anii 70 ai secolului trecut, o serie de cântece interzise de regimul comunist au putut fi cântate, cu anumite ocazii, în adunări publice, au fost tipărite în culegeri etc.

Din nefericire, unele au suferit modificări ale textului original, cum este, de exemplu, imnul  „ Trei culori”, fenomen specific sistemului totalitar al epocii.

1.6.         Variante melodice ale imnului ”Deşteaptă-te române”

În prezent, nu putem să ştim cu certitudine dacă varianta actuală a imnului de stat al României este identică cu linia melodică iniţială. Cel mai probabil, răspunsul este NU. În decursul vremii, acest cântec a cunoscut mai multe variante.

Muzicologul Ion Popescu Pasărea observa,  în anul 1912, că versiunea transilvăneană avea un ritm mai lent, pe când melodia cântată în Ţara Românească devenise marş.

În Transilvania, în perioada următoare Războiului de Întregire a neamului (1919), la cererea Consiliului Dirigent,  compozitorul Gheorghe Dima  a compus câteva versiuni pentru 2 şi 3 voci egale, cât şi pentru coruri bărbăteşti şi mixte, pornind de la melodia de la sfârşitul secolului al  XIX-lea,  care era foarte apropiată de varianta publicată de Iacob Mureşanu, în revista  „Muza română”, în anul 1888.

Această versiune din urmă era compusă în gama  mi minor, iar mişcarea era energico.

Compozitorul Grigore Muzicescu, inspirându-se din romanţa notată de Anton Pann, în 1839,  transpune întreaga melodie sub formă imnică, în timp ce Dumitru G. Kiriac şi Ioan Vidu, pornind tot de la varianta lui Iacob Mureşianu, reuşesc să transpună melodia într-un ritm amplificat faţă de original.

1.7.         „ Deşteaptă-te Române” şi receptarea acestui cântec patriotic în timpul evenimentelor din anul 1989

Unii istorici susțin că, în anul 1987, la Braşov, în ziua de 15 noiembrie, muncitorii din acest oraş ar fi cântat „ Deşteaptă-te române”, că acelaşi imn s-ar fi intonat şi la Timişoara, în decembrie 1989. În opinia noastră, este puţin probabil ca simplii demonstranţi să fi cunoscut textul celor 11 strofe, având în vedere că nici măcar în prezent, în condiţiile în care   poemul patriotic „ Deşteaptă-te române” a devenit imnul nostru oficial, nu putem fi siguri că omul simplu de pe stradă îl poate cânta ” in extenso .

Prin Decretul – Lege nr. 40/1989, emis de Consiliul Frontului

Salvării Naţionale, cântecul „ Deşteaptă-te române” a devenit imn naţional, înlocuind textul şi melodia  vechiului imn „ Trei Culori” care, prin textul său, deranja noua ideologie !

Dealtfel, nu numai existenţa imnului „ Trei Culori” a fost victima incompatibilităţii ideologice, ci chiar şi emblema statală, Stema României. Aceasta a fost decupată de pe steag, în decembrie 1989. Credem că iniţiatorii acestei acţiuni aveau ca sursă de inspiraţie, dacă nu chiar ordin primit din afară,  fiindcă acţiuni asemănătoare avuseseră loc în timpul „ Contrarevoluţiei de la Budapesta”, din anul 1956 !  ( folosesc intenţionat termenul de Contrarevoluţie, aşa cum a fost definită această mişcare anticomunistă de către înşişi istoricii maghiari, ante 1989 ).

Documentele audio/video ale arhivei  Televiziunii Române, începând cu după-amiaza zilei de 22 Decembrie 1989, demonstrează fără tăgadă că

Deşteaptă-te române” nu a fost, aşa cum se afirmă adeseori, imnul emblematic al Revoluţiei Române.

Primul cântec al Televiziunii Române Libere a fost „ Pui de Lei”, apoi, la ora 17,10 a zilei de 22 Decembrie, pe ecranele televizoarelor din toată ţara a apărut sigla TVR, pe melodia „ Trei Culori”, în varianta originală a lui Ciprian Porumbescu.

La orele 19,08 şi 19,18, apare Sigla TVR, fără fundal muzical, iar, în continuare, la orele 19,24 a apărut din nou sigla TVR,  cu melodia „Trei culori”.

La 19,29 din nou sigla TVR, cu melodiile „ Eroi au fost, eroi sunt încă”, apoi „ Deşteaptă-te române”, „ Trei culori” (varianta veche), iarăşi „ Deşteaptă-te române„, şi „ Eroi au fost, eroi sunt încă”.

La orele 19,47: Sigla TVR  cu „Deşteaptă-te române!” , „Tricolorul” instrumental şi „Eroi au fost, eroi sunt încă”.

La orele 19,58 s-a emis din nou cu sigla TVR şi cu fundal sonor

Eroi au fost, eroi sunt încă”, şi „ Deşteaptă-te române”.

La orele 20,04 Sigla TVR şi „ Deşteaptă-te române” şi „ Eroi au fost, eroi sunt încă”.

La  orele 20,42, Sigla TVR şi „ Deşteaptă-te române

La orele 22,46, Sigla TVR şi „ Eroi au fost, eroi sunt încă”

La orele 22,53, Sigla TVR şi „ Deşteaptă-te române” şi „ Eroi au fost, eroi sunt încă”

La orele 23,07, Sigla TVR şi „ Tricolorul” instrumental şi

Deşteaptă-te române

La 23, 18, sigla TVR şi „ Tricolorul instrumental”, „ Deşteaptă-te române”,

La 23, 22, idem;

La 23, 29, Sigla TVR şi „ Eroi au fost, eroi sunt încă”,Deşteaptă-te române”

La 23.44 Sigla TVR, plus „Tricolorul” instrumental , „Deşteaptă-te române!” , „Tricolorul” vechi, din nou „Eroi au fost, eroi sunt încă” şi „Deşteaptă-te române!”

La 23.58 Sigla TVR, plus „Deşteaptă-te române!” (câteva secunde)

La 00,00 Sigla TVR plus „ Tricolorul”

La 00.04 Sigla TVR plus „Tricolorul”, „Deşteaptă-te române”, ”Tricolorul” ,”Eroi au fost, eroi sunt încă”

În continuare, în toată noaptea dinspre  22 spre 23 decembrie,  s-a emis imnul „ Trei Culori”, apoi „ Deşteaptă-te române”, „ Eroi au fost, eroi sunt încă”. În total au fost 5 imnuri patriotice, diferite.

În ziua de 24 decembrie se difuzează în premieră „ Sfânta zi a libertăţii”, la orele 09,00

Ca o curiozitate, în data de 24.12. 1989, la orele 13.19, s-a emis melodia „ Codrule, codruţule”, a Corului Madrigal, solist Lucian Bonifaciu.

În concluzie, în zilele evenimentelor din Decembrie, 1989                   „ Deşteaptă-te române” s-a cântat la fel de mult ca şi vechiul imn

Tricolorul”, varianta veche sau alte asemenea imnuri naţionale ! Uneori, după data de 25 decembrie, 1989, deşi se emisese un Decret privind imnul naţional, la televiziunea română se transmiteau, de exemplu: „ Sfânta zi de libertate” în tandem cu „ Deşteaptă-te române” (sursa: http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t277953-525.html )

1.8.         Poziţia Academiei Române privind Imnul de Stat

 

Date fiind aceste controverse privitoare la textul Imnului

Deşteaptă-te Române”, Parlamentul României a solicitat Academiei Române un punct de vedere oficial cu privire la chestiunea Imnului Naţional.

Vicepreşedintele de atunci al înaltului for, acad. Virgil Cândea, a oferit  o confirmare „ academică”, în sensul că imnul naţional s-a cântat pentru prima data în Ţara Românească, la data de 29 iulie 1848, de către cetăţenii din Râmnicu Vâlcea, în cadrul ceremoniei depunerii jurământului pe Constituţie.

Drept argument este adusă lucrarea istoricului Viorel Cosma, „ De la cântecul Zaverei la imnurile unităţii naţionale” , precum şi copii xerox ale pag. 45 – 64 ale acestei lucrări,  unde se menţionează istoria imnului, cu menţiunea că, la pag. 50 se aminteşte de evenimentul de la Râmnicu Vâlcea.[6]

În baza acestei adrese academice, Parlamentul României a aprobat ca data de 29 iulie a fiecărui an să fie sărbătorită drept Ziua imnului de stat.

În fapt, forul academic a tranşat categoric o problemă atât de importantă  printr-o frază laconică, evocând o singură sursă documentară, de altfel destul de valoroasă, dar fără a efectua o analiză pe fond a chestiunii.

1.9.         Mai este actual imnul de stat al României ?

 

Aşadar, o simplă lectură a textului poeziei lui Andrei Mureşeanu ne arată că ideile sale sunt tributare concepţiei predominante a mijlocului de secol XIX, dar mai ales avântului revoluţionar paşoptist. Iată doar câteva dintre acestea:

a)     „noi, românii, suntem urmaşii Romei „;

b) Domnitorii  Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Matei Corvin au fost nimiciţi de „a pizmei răutate/Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi”, ceea ce nu este, istoriceşte, adevărat. Dimpotrivă, Mihai Viteazul este primul conducător ce a acţionat şi reuşit, pentru o scurtă perioadă istorică, să realizeze idealurile unităţii naţionale.

 

Cap. 2

Observaţii de ordin filologic

2.1             Analiza erorilor gramaticale prezente în conţinutul imnului naţional

Un răsunet
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechïul nost’ pământ!

În pasajul de mai jos sunt prezentate  câteva exprimări ieşite din uz,  erori gramaticale etc care, în logica limbajului poetic, pot fi trecute cu vederea dar, în spiritul limbajului literar al secolului XXI, nu pot fi acceptate:

–         “orbie”  (corect: orbire)

–         “ ajutori( corect: ajutor)

–         “soarte” (corect: soartă)

–         “ mamă văduvită” ( corect: mamă văduvă)

–         “ blastemă” ( corect: blesteamă)

–         “ fii-şi” (corect: fiii săi)

–         “ seculi” ( corect: secole)

–         “ nost’ pământ” ( corect:  al nostru pământ)

–         “cnută” (corect: cnut) [7]

–          – “N-ajunse iataganul barbarei semilune, /A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;” (corect: ale cărui )

–         “ a noastre piepturi” (corect: ale noastre)

–         “juni, tineri” ( pleonasm)

Această poezie este una dintre cele mai notorii creaţii literar/muzicale (toate şcolile sunt obligate să înceapă cursurile cu intonarea Imnului Naţional, inclusiv în timpul ceremoniilor şcolare de început sau de sfârşit de an, sau cu diverse alte serbări ocazionale.) Prin urmare, nu putem înocula tinerei generaţii un model de exprimare incorect din punct de vedere gramatical.

De aceea, considerăm că este o exagerare a obliga elevii să memoreze un text ce vine în conflict cu normele gramaticale actuale  ale limbii române.

În subsidiar, este mai mult decât evident faptul că textul este greoi, cu rime trase de păr, forţate şi, chiar dacă legea Imnului de Stat al României prevede obligativitatea folosirii acestuia în momente festive, argumentele lingvistice ne obligă să susţinem necesitatea de a se renunţa la textul actual al imnului.

Cap. 3

               Reglementări de ordin Juridic

3.1.          Imnul naţional  conform prevederilor constituţionale.

În Constituţia din anul 1965, Titlul VIII, „Însemnele Republicii  Socialiste România”, la  Art. 119 se enunţa faptul că imnul de stat se aprobă de către Marea Adunare Naţională.

În schimb, în Constituţia actuală, chestiunea imnului este tratată în Capitolul „Simboluri Naţionale”, mai precis la art. 12 (3), care precizează lapidar: „ Imnul naţional al României este „ Deşteaptă-te române”.

Cu alte cuvinte, în vechea constituţie, stabilirea textului şi melodiei imnului naţional era de competenţa Parlamentului ţării.

În perioada 1948 – 1953, imnul naţional s-a numit „ Zdrobite cătuşe” , având un text semnat de Aurel Baranga , pe melodia scrisă de Matei Socor [8], pentru ca, în perioada 1953 – 1977, imnul nostru naţional să poarte numele

Te slăvim Românie[9], text Eugen Frunză şi Dan Deşliu iar muzica de acelaşi Matei Socor. În anii 60 ai secolului trecut s-a renunţat la strofa următoare:

„ Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor/Cu poporul sovietic eliberator.

Leninismul ni-e far și tărie si avânt/Noi urmăm cu credință Partidul ne-nfrânt,

Făurim socialismul pe-al țării pământ.”

Ulterior, în anii regimului Ceauşescu, s-a renunţat la întregul text, imnul fiind cântat doar în forma orchestrală.

Între 1977 şi 1989 imnul de stat al României s-a numit „ Trei culori” . Muzica este compusă de Ciprian Porumbescu.  Textul original al acestui cântec patriotic, autor – Ciprian Porumbescu, –  a fost următorul:

Trei culori cunosc pe lume

Ce le țin de-un sânt odor/Sunt culori de-un vechi renume

Suveniri de-un brav popor.

Roșu-i focul ce-mi străbate,

Inima-mi plină de dor/Pentru sânta libertate

Și al patriei amor.

Auriu ca mândrul soare

Fi-va’l nostru viitor/Pururea’n eternă floare

Și cu luci netrecător

Iar albastrul e credința

Pentru țară ce-oi nutrim/Credincioși fără schimbare

Pân’ la moarte o să-i fim

Pân’ pe cer și cât în lume

Vor fi aste trei culori/Vom avea un falnic nume

Și un falnic viitor

Iar când, fraților, m’oi duce

De la voi ș’oi fi să mor/Pe mormânt, atunci să-mi puneți

Mândrul nostru tricolor”

Textul imnului naţional al României, 1977-1989, a fost substanţial modificat:

Trei culori cunosc pe lume,

Amintind de-un brav popor,/Ce-i viteaz, cu vechi renume,

În luptă triumfător.

Multe secole luptară

Străbunii noștri eroi,/Să trăim stăpîni în țară,

Ziditori ai lumii noi.

Roșu, galben și albastru

Este-al nostru tricolor./ Se înalță ca un astru

Gloriosul meu popor.

Suntem un popor în lume

Strîns unit și muncitor,/Liber, cu un nou renume

Și un țel cutezător.

Azi partidul ne unește

Și pe plaiul românesc/Socialismul se clădește,

Prin elan muncitoresc.

 

Pentru-a patriei onoare,

Vrăjmașii-n luptă-i zdrobim./Cu alte neamuri sub soare,

Demn, în pace, să trăim.

Iar tu, Românie mîndră,

Tot mereu să dăinuieșt/Și în comunista eră

Ca o stea să strălucești”[10]

3.2.         Legislaţia românească actuală privitoare la imnul naţional.

Legea nr. 99 /1998, la Art. 1 (1), proclamă data de 29 Iulie a fiecărui an drept Ziua Imnului Naţional al României, „ Deşteaptă-te române”, simbol al Revoluţiei Române din anul 1848”.

     Conform legii amintite, ziua imnului naţional al României va fi marcată de către autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea de programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

În ziua de 29 iulie, guvernul şi autorităţile publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca imnul naţional al României să fie  intonat în conformitate cu prevederile Legii nr.75/1994privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către  autorităţile şi instituţiile publice.

3.3.         Discuţie pe marginea textului imnului naţional al României în raport cu Legislaţia europeană.

 

România este singura ţară europeană al cărei imn naţional conţine versuri ce contravin unor norme şi principii ce guvernează sistemul de drept al Uniunii Europene.

Astfel, versurile imnului nostru naţional,  care fac referire

la „ barbara semilună”, pun România, ţară europeană, în conflict ideologic cu ţările islamice dar şi cu legislaţia europeană în materie de discriminare, îndeosebi cu Directiva Consiliului 2000/43/EC din 29 iunie 2000 pentru implementarea principiului de tratament a persoanelor, indiferent de rasă sau origine etnică, care impune tuturor statelor membre să implementeze principiul egalităţii de tratament între persoane, indiferent de rasă sau origine etnică.

În aceeaşi măsură, ideile imnului nostru naţional, care cheamă la luptă împotriva „ barbarei semilune” contravin şi principiilor enunţate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, la care România este parte semnatară, care impune tuturor statelor aderente „să se străduiască prin învăţătură şi educaţie să dezvolte respectul pentru aceste principii”, îndeosebi acela enunţat în Art. 1 care obligă toate fiinţele umane „ să se comporte unele faţă de celelalte în spiritul fraternităţii.”

Această situaţie prezentă în textul Imnului Naţional contravine şi normelor Decretului 212/1974 de ratificare a Pactului Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, care, la art. 20, interzice orice „îndemn la ura naţională, rasială sau religioasă sau incită la discriminare, la ostilitate sau la violenţă.”

O altă afirmaţie şocantă, conţinută în textul Imnului Naţional al unui stat membru al Uniunii Europene, dă naştere unei nedumeriri:

Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată / Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!”

Un stat european din secolul XXI şi-a ales ca imn un text depăşit din punct de vedere istoric, care clamează în zilele noastre o nedreptate inexistentă. Cine a furat Dunărea ? Cui să ne plângem ?

 

Cap. 4

4.1. Propuneri privind adoptarea unui alt imn

Date fiind argumentele precizate mai sus, propunem ca textul poeziei lui Mihai Eminescu „ Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, şi anume strofa primă şi strofa ultimă, să fie înlocuitorul actualului imn naţional.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

 

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!”

 

 

Melodia corespunzătoare acestui text (uşor de reţinut, optimist şi cunoscut de milioane de români) ar urma să fie orchestrată de către muzicieni, în urma unui concurs naţional de selecţie.

In legătură cu data de 15 Iunie, comemorarea lui Eminescu, şi luând modelul Portugaliei, care şi-a ales ca zi naţională ziua morţii poetului său naţional (Luis de Camoes), am putea să alegem ca zi naţională o dată apropiată datei de 15 iunie, cea mai semnificativă fiind data de 21 iunie.

Astfel, pentru a fi în concordanţă cu dorinţa a milioane de români ca Ziua Naţională a României să fie sărbătorită într-un anotimp mai favorabil unor ample manifestări populare, în aer liber, şi nu la început de iarnă, cu oameni zgribuliţi şi mai degrabă tentaţi să stea în casele lor, la căldura căminului, propunem ca, în cazul modificării unor articole din Constituţia României, să se aleagă data Solstiţiului de vară ( 21 Iunie) drept Ziua Naţională a României.

Există mai multe argumente care să justifice o asemenea alegere, dar nu le vom evoca pe toate. Străbunii noştri, geto-daci, erau adepţii unui cult solar, dovadă fiind sanctuarul de la Sarmizegetusa, cu nimic mai prejos decât celebrul monument megalitic de la Stoenhenge. În cadrul acestui cult străvechi, ziua solstiţiului de vară era o dată importantă.

Al doilea argument este de natură religioasă. 1 Decembrie cade în fiecare an în perioada Postului Crăciunului. Cu prilejul zilei naţionale, poporul trebuie să se bucure, să se veselească cum se cuvine. Or, această zi, prima zi de iarnă, este o zi de post, nu de sărbătoare !

În schimb,  data de 21 iunie nu are nici un fel de conotaţii politice sau religioase (În plus, 1 Decembrie este o sărbătoare boicotată/detestată de maghiari- nu intrăm în detalii- ).

Ziua amintită este o dată astronomică importantă: începutul verii astronomice şi cea mai lungă zi a anului. Tradiţii cu rădăcini străvechi consideră  cea mai lungă zi a anului a drept punct de balanţă, de răscruce, de schimbare a anului, o zi înscrisă sub semnul focului care este simbolul soarelui. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, a vitalităţii, a creativităţii şi a belşugului. Aşa trebuie să fie şi România, o ţară renăscută şi revitalizată de energii benefice.

În plus, este perioada începutului vacanţelor, a concediilor estivale. În luna Iunie, natura, cerul, florile, copacii oferă o ambianţă plină de optimism şi nu o atmosferă  închisă, o vreme ploioasă,  friguroasă, mohorâtă cum este în preajma zilei de 1 Decembrie. Schimbarea la faţă a României înseamnă schimbarea Zilei Naţionale.

In general, în lume, ziua naţională este aniversarea independenţei, intrarea in vigoare a unei constituţii democratice, ziua sfântului considerat patronul ţării sau un eveniment istoric semnificativ. Dar multe dintre aceste ţări au optat pentru sărbători situate în miez de vară.

Ţări precum Anglia (23 aprilie), Polonia (3 mai), Israel (14 mai), Norvegia (17 mai), Italia (2 iunie), Portugalia (10 iunie), Danemarca (15 iunie), Slovenia (25 iunie),  Rusia (12 iunie), Canada (1 iulie), SUA (4 iulie), Franţa (14 iulie), Belgia (21 iulie), Elveţia ( 1 august), Ungaria (20 august), Indonezia (17 august), Ucraina (24 august) ş.a. au şansa de a oferi popoarelor lor bucuria de a sărbători în stradă, pieţe,  parcuri ziua lor naţională. De ce nu şi România ?  ( Să amintim că între 1866 şi 1947, Ziua naţională a României se serba în luna Mai !)

Cap. 5

 

Concluzii

 

         5.1.  Imnul „ Deşteaptă-te române” este un simbol al idealurilor politice, sociale şi naţionale ale unei ţări  de  la mijlocul  secolului XIX, chiar legea recunoscând că acesta este „ simbol al Revoluţiei române de la 1848”.

Acum, în anul 21012, putem susţine că acest imn nu reprezintă  idealurile unei naţiuni moderne, ca să nu mai vorbim de cele ale unei Românii de secol XXI, ci ilustrează comandamentele istorice ale unei Revoluţii Burgheze vechi de aproape 2 secole.

În al doilea rând, imnul acesta este  un îndemn obraznic, pe muzica unui „ alogen” (Antonie Petrov), adresat poporului român,  „ să se deştepte”, adică să devină mai inteligent; ori, în altă interpretare, să se „trezească din somn” , ceea ce, să recunoaştem, nu ne onorează. Oare, încă nu ne-am deşteptat ?  În plus, îndemnul ca românii  să se arunce în luptă, precum

lupii la stână” ar conduce la ideea unui popor prădător, sălbatec, care atacă fiinţe paşnice.

Ne văicărim că Dunărea ne este furată, prin „ intrigi şi uneltiri viclene”, dar nu se ştie de cine, ne lamentăm că purtăm de secole un jug, ba, mai mult, acum aceşti tirani ar vrea să ne fure şi limba ! Concluzia este una terifiantă: ori ne deşteptăm, ori murim în luptă, cu glorie deplină, decât să fim robi iarăşi pe pământul străbun ! Şi dacă nu ne deşteptăm, ce se întâmplă cu noi !

În sfârşit, între ziua naţională şi ziua imnului ar trebui să existe o linie de legătură,  numai în România, ziua naţională este celebrată iarna, iar ziua imnului sărbătorită vara !

  05.09.2012

 

Anexe

 

 

1.     Reguli de protocol privind intonarea imnului naţional

Intonarea Imnului Naţional a fost reglementată prin Legea nr. 75/1994 iar normele de aplicare ale acesteia au fost stabilite în 2001.

Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită nici un act prin care s-ar aduce ofensă acestora. La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, asistenţa trebuie să stea în picioare, bărbaţii să se descopere, iar militarii de toate gradele să dea onorul conform regulamentelor militare.

Există mai multe variante de intonare a imnului. În interpretare vocală prescurtată, acesta se reduce la strofele 1, 2, 4 şi 11 ale poeziei. În interpretarea fanfarelor sau a altor formaţii instrumentale, muzica imnului naţional se intonează o singură dată. Intonarea imnului în oricare dintre aceste două forme este obligatorie la festivităţile şi ceremoniile oficiale naţionale, precum şi la ceremoniile oficiale cu caracter internaţional, la deschiderea şi închiderea emisiunilor staţiilor publice de radio şi televiziune (în interpretare vocală), cu prilejul vizitelor întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare, pe stadioane şi alte baze sportive, cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive oficiale internaţionale în care este reprezentată România, la deschiderea fiecărei sesiuni a celor două camere a Parlamentului României la începutul programului zilnic în şcolile primare şi gimnaziale. Dacă în cursul vizitelor, festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter internaţional se intonează şi imnul naţional al altor state, „Deşteaptă-te române!” este ultimul la rând.

Imnul naţional al României se intonează vocal şi se publică oficial numai în limba română. Este obligatorie publicarea versiunii prescurtate a imnului la începutul abecedarelor, manualelor de citire pentru ciclul primar, manualelor de limba şi literatura română, de istorie şi a celor de limba maternă pentru minorităţi.

Ziua Imnului Naţional al României trebuie marcată de către autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor militare.

Sunt considerate contravenţii intonarea sau publicarea imnului în altă limbă decât cea română, ori cu textul şi partitura diferite de cele prevăzute de lege; omisiunea interpretării sale în cazurile obligatorii, precum şi nerespectarea prevederilor referitoare la intonarea imnurilor altor state. Contravenienţii se sancţionează de către persoane împuternicite de ministrul administraţiei publice, de către prefect sau de împuterniciţii acestuia cu amendă de la 2500 lei la 5000 lei.

 

Imnul Naţional al României


[1]

„  Deşteptarea României”

de Vasile Alecsandri

Voi ce stati în adormire, voi ce stati în nemiscare,
N-auziti prin somnul vostru acel glas triumfator,
Ce se-nalta pân’ la ceruri din a lumii desteptare,
Ca o lunga salutare
Catr-un falnic viitor?

Nu simtiti inima voastra ca tresare si se bate?
Nu simtiti în pieptul vostru un dor sfânt si românesc
La cel glas de înviere, la cel glas de libertate
Ce patrunde si razbate
Orice suflet omenesc?

Iata! lumea se desteapta din adânca-i letargie!
Ea paseste cu pas mare catr-un tel de mult dorit.
Ah! treziti-va ca dânsa, fratii mei de Românie!
Sculati toti cu barbatie,
Ziua vietii a sosit!

Libertatea-n fata lumii a aprins un mândru soare,
S-acum neamurile toate catre dânsul atintesc
Ca un cârd de vulturi ageri ce cu-aripi mântuitoare
Se cerc vesel ca sa zboare
Catre soarele ceresc!

Numai tu, popor române, sa zaci vecinic în orbire?
Numai tu sa fii nevrednic de-acest timp reformator?
Numai tu sa nu iei parte la obsteasca înfratire,
La obsteasca fericire,
La obstescul viitor?

Pâna când sa creada lumea, o! copii de Românie!
C-orice dor de libertate a pierit, s-a stins din voi?
Pâna când sa ne tot plece cruda, oarba tiranie
Si la caru-i de trufie
Sa ne-njuge ea pe noi?

Pâna când în tara noastra tot strainul sa domneasca?
Nu sunteti satui de rele, n-ati avut destui stapâni?
La arme, viteji, la arme! faceti lumea sa priveasca
Pe câmpia româneasca
Cete mândre de români!

Sculati, frati de-acelasi nume, iata timpul de fratie!
Peste Molna, peste Milcov, peste Prut, peste Carpati
Aruncati bratele voastre cu-o puternica mândrie
Si de-acum pe vecinicie
Cu toti mâinile va dati!

Hai, copii de-acelasi sânge! hai cu toti într-o unire
Libertate-acum sau moarte sa catam, sa dobândim.
Pas, români! lumea ne vede… Pentru-a Patriei iubire,
Pentru-a mamei dezrobire
Viata noastra sa jertfim!

Fericit acel ce calca tirania sub picioare!
Care vede-n a lui tara libertatea re-nviind,
Fericit, maret acela care sub un falnic soare
Pentru Patria sa moare,
Nemurire mostenind.

[2] Dând răspuns unei întrebări formulate de redacţia „Astra” din Iaşi, Iacob Mureşanu,  declara: „Autorul poeziei, cât şi a melodiei imnului Deşteaptă-te, române!, este Andrei Mureşanu. Armonizată însă a fost de un muzic boem la dorinţa autorului, şi s-a publicat într-un caiet intitulat „Flori române”, împreună cu alte jocuri naţionale, pe la 1860. Melodia originală se vede în „Muza Română”, nr. 2/1888, la începutul putpuriului românesc”.

[3]  Gheorghe Ucenescu „ Cântice de lume”, unde îl indică pe Gh. Asache drept culegător al cântecului

Din sânul maicii mele”

[4]Încă din anul 1844, subscrisul, aflându-mă învăţător şi cantor la Biserica Sfintei Treimi de pe Tocile, care este comuna Bolgarsechiului [Şcheiului] de sus, în Braşov. Poetul Andrei Mureşianu, ca rude­nie cu Parohul Vonifatie Pitiş, venea vara des la grădinile parohului pentru aer şi pentru ceraşe. Sosind furiosul an 1848, poetul căuta o melodie după care să compue un sonet care să se cânte între amicii ce era să se adune în grădina parohului pentru petrecere de seară, cu mâncări şi băuturi, în onoarea ceraşelor. Am cântat multe cântece de probă, iar sosind la următorul cânt, «Din sânul maicii mele» şi cântându-l, a rămas po­etul pe lângă această melodie, obligân­du-mă ca, pe Duminica viitoare, să mă aflu şi eu împreună cu oaspeţii invitaţi la grădină ca să cânt după melodia aleasă poezia ce o va compune până atunci. În Duminica hotărâtă, iată că vine poetul împreună cu 4 Domni români şi şezând cu toţii pe iarbă verde şi cu ceraşe înainte — îmi dete D. Andrei Mureşan poezia făcută «Deşteaptă-te Române», îi probăm puţine rânduri şi văzând în tot melosul este o minune potrivit, l-am cân­tat cu vocea mea tânără şi puternică până la fine. Mai repetându-l odată, toţi Domnii învăţând melodia din auz, cântau împre­ună, mulţămind şi urând multă viaţă şi sănătate marelui poet. Din ziua aceia cântul «Deşteaptă-te Române» s-au făcut cel mai plăcut şi fa­miliar, iar eu eram poftit în toate părţile ca să-l cânt şi să învăţ tinerimea a-l cânta mai bine şi regulat”

[5] Corul „ Ion Vidu” din Lugoj înregistrează pe disc varianta corală a cântecului.

[6]

[7]  „ În transcrierea acestei strofe din Imnul Naţional pe zidul dinspre Teatrul Naţional al Universităţii bucureştene, în loc de „cnută” se pune forma curentă, masculină, oarecum gorbacioviană :” cnutul” . Apud: George Anca, „ Deşteptare şi cnută via Andrei Mureşeanu”, în „ Ţara Bârsei”, p.223.

[8]

Textul imnului naţional al României  (1848 – 1953)

„ Zdrobite cătuşe”

„Zdrobite cătușe în urmă rămân

În frunte-i mereu muncitorul,/Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm,

Stăpân pe destin e poporul

 

Trăiască, trăiască Republica noastră,

În marș de năvalnic șuvoi;/Muncitori și țărani și ostași

Zidim România Republicii noi

.

În lături cu putredul vechi stăvilar

E ceasul de sfântă’ncordare/Unirea și pacea și munca-i stegar’

Republicii noi populare”

Textul imnului naţional al României (1953 – 1977)

 

„  Te slăvim Românie”

[9] Te slăvim, Românie, pământ părintesc

Mândre plaiuri sub cerul tău pașnic rodesc/E zdrobit al trecutului jug blestemat

Nu zadarnic, străbunii eroi au luptat/Astăzi noi împlinim visul lor minunat.

 

Puternică, liberă Pe soartă stăpână/Trăiască Republica Populară Română

Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor/Cu poporul sovietic eliberator.

Leninismul ni-e far și tărie si avânt/ Noi urmăm cu credință Partidul ne-nfrânt,

Făurim socialismul pe-al țării pământ.

 

Puternică, liberă ,Pe soartă stăpână/Trăiască Republica Populară Română

Noi uzine clădim, rodul holdei sporim/Vrem în pace cu orice popor să trăim

Dar dușmanii de-ar fi să ne calce în prag/Îi vom frânge în numele a tot ce ni-e drag/Înălța-vom spre glorie al patriei steag

 

Puternică, liberă,

Pe soartă stăpână/Trăiască Republica

Populară Română”

[10]  Prin Decretul nr. 420 din  17 noiembrie 1977,  privind completarea Legii nr. 33 /1977  s-a stabilit introducerea  unei strofe antefinale, cu scopul ca „Imnul de Stat al Republicii Socialiste România sa oglindeasca şi ideea apãrãrii patriei, precum şi politica externa de pace şi prietenie a poporului roman” cu următorul conţinut:
„Pentru-a patriei onoare,
Vrajmasii-n lupta-i zdrobim.
Cu alte neamuri sub soare,
Demn, în pace, sa traim.”

De asemenea, pentru mai buna armonizare a textului cu muzica, versul al treilea din prima strofa a Imnului de Stat va avea următoarea formulare:
„Ce-i viteaz, cu vechi renume”

13 gânduri despre &8222;Propunere de schimbare a Imnului Naţional al României şi a Zilei Naţionale&8221;

  1. Pingback: Dulciu
  2. Un suflet mândru de român
    (propunere de nou text pentru Imnul României cu ocazia implinirii a 25 de ani de la evenimentele / revolutia din decembrie 1998)
    Autor text: Dr. Ing. Adrian Toader, Cluj-Napoca, 12 decembrie, 2014

    (1)
    Tu mândră Românie
    ești viață făr’de moarte,
    căci sufletul ți-e taina
    înscrisă-n tricolor
    de un neam cu’n brav popor.

    (2)
    Fii mândru tu române
    că patria ți-e mamă,
    slujește moștenirea
    acestui glorios popor
    născut cu Dumnezeu.

    (3)
    Prea sfântă Românie,
    Carpați, bogată glie,
    păzită ești de Domnul
    prin brațe de voinici
    și inimi de eroi.

    (4)
    Veghează-ți viitorul,
    și pruncii tăi din leagăn
    căci viața le-aparține
    sub steagul tricolor,
    unit glorios popor.

  3. 25 de ani ! Este cazul sa comemoram cu o schimbare, cheie catre sufletul „DESTEPTAT” al romanului de azi si de maine. Va place? Dati share, distribuiti:
    Text propus pentru Imnul Romaniei,
    „ Un suflet mândru de român „

    Va rog distribuiti, dati share mai departe, apreciati, comentati. (propunere de nou text pentru Imnul României cu ocazia implinirii a 25 de ani de la evenimentele / revolutia din decembrie 1989) – Motivatia care indeamna la schimbarea textului este exprimata in nenumarate scrieri pe pagini dedicate acestui scop, unele sunt enumerate la baza acestui text.
    Autor text: Dr. Ing. Adrian Toader, Cluj-Napoca, 12 decembrie, 2014
    „ Un suflet mândru de român „

    (1)
    Tu mândră Românie
    ești viață făr’de moarte,
    căci sufletul ți-e taina
    înscrisă-n tricolor
    de un neam cu’n brav popor.

    (2)
    Fii mândru tu române
    că patria ți-e mamă,
    slujește moștenirea
    acestui glorios popor
    născut cu Dumnezeu.

    (3)
    Prea sfântă Românie,
    Carpați, bogată glie,
    păzită ești de Domnul
    prin brațe de voinici
    și inimi de eroi.

    (4)
    Veghează-ți viitorul,
    și pruncii tăi din leagăn
    căci viața le-aparține
    sub steagul tricolor,
    unit glorios popor.

    Distribuiti, dati SHARE, comentati va rog.
    Pic cu pic se face marea. Multumesc!

    MOTIVATIE PENTRU SCHIMBAREA TEXTULUI IMNULUI ROMANIEI (PE SCURT)

    1) Un Imn National trebuie sa fie inaltator, sa sprijine spiritul din adancul sufletului, sa cheme la unitate nationala si sa aduca aminte atributiile fiecaruia ca cetatean.

    2) Nu putem ca permanent sa invocam ca suntem un popor amortit, adormit, nepasator, o stare indusa „adancita” de catre altii. Gata cu auto-plansul de mila si auto-victimizarea, vaicareala. Trebuie sa fim mandrii ca suntem romani, din suflet. Trebuie sa simtim iar repetitia ne invata „a fi mandri si responsabili” sau a fi nevoie de „desteptare”!

    3) Cuvinte precum: sange, barbari, tirani improspateaza agresivitatea care se poate reflecta nu numai in comportamentul public dar si in familie. Suntem in secolul XXI.

    4) Actuala Romanie, romanul si limba romana sunt rezultatul a contopirii diferitelor nationalitati, culturi si limbi. Invocarea exagerata a romanitatii si descendenta din Traian ne limiteaza ca natiune nu numai la o istorie incorecta si incompleta dar incurajeaza si segregarea. Un popor segregat nu inspira incredere si respect. O natiune dezbinata este mult mai usor de manipulat, colonizat, asuprit, etc. Ca atare UNITATEA NATIONALA trebuie incurajata luand lucrurile asa cum sunt ca rezultat al evolutiei umane de-a lungul istoriei.

    5) Ca natiune nu trebuie sa avem pretentia de a ne intoarce in istorie. Istoria este precum un muzeu din care invatam, ca urmare sa si prevenim repetarea actelor de care ar trebui sa ne fie rusine ca specie umana in general, cu atat mai mult ca o natiune evoluata. Invocarea exagerata a istoriei, de multe ori concentrata asupra unor perioade care convin unora sau altora, este un comportament destul de imatur. Daca ar fi si ca evolutia biologica sa aplece urechea la dezideratele extremiste ne-am trezi dimineata maimute in copaci (nu e loc de ofensa ci poate pentru un zambet).

    6) Melodia actuala a Imnului Romaniei cu care suntem obisnuiti, consider ca ne reprezinta, iar textul aici propus este cu mult mai usor de retinut, un text in care rima nu trebuie fortata (cu rima se poate pierde „trenul”) dar e destul de ritmat in vederea de a umple sufletul si a ne face auziti ca o natiune cu demnitate si respect in contextul international. Va invit sa fim fiecare dintre noi si in mod unitar „ Un suflet mândru de român „ . Multumesc pentru atentia acordata!

    Va rog nu uitati, copiati si atasati textul integral (inclusiv lincul youtube) pe pagina dumneavoastra, astfel aflam opinia tuturor.

  4. Pentru Romania dupa 25 de ani si pentru cei ce au
    „ Un suflet mândru de român „
    Va rog nu uitati sa distribuiti (dati share), astfel mandria de roman poate prinde ecou catre natiunea romana acum desteptata.
    IMNUL ROMANIEI la 25 de ani cu UN SUFLET MANDRU DE ROMAN text propus si voce Adrian Toader studio 4 . Videoclipul a fost publicat la adresa http://youtu.be/ne0wTi8yTy0
    Daca va place va rog Distribuiti IMNUL, dati SHARE, comentati! Fiecare opinie conteaza, de bine, de rau. #‎Revolutie25‬ ‪#‎respect89‬ ‪#‎Imn‬ ‪#‎Imnulromaniei‬ ‪#‎Romania‬ #Desteaptate #unitisalvam #adriantoader

  5. Pentru Romania dupa 25 de ani si pentru cei ce au
    „ Un suflet mândru de român „
    Va rog nu uitati sa distribuiti (dati share), astfel mandria de roman poate prinde ecou catre natiunea romana acum desteptata.
    IMNUL ROMANIEI la 25 de ani cu UN SUFLET MANDRU DE ROMAN text propus si voce Adrian Toader studio 4 . Videoclipul a fost publicat la adresa http://youtu.be/ne0wTi8yTy0

    Daca va place va rog Distribuiti IMNUL, dati SHARE, comentati! Fiecare opinie conteaza, de bine, de rau. #‎Revolutie25‬ ‪#‎respect89‬ ‪#‎Imn‬ ‪#‎Imnulromaniei‬ ‪#‎Romania‬ #Desteaptate #unitisalvam #adriantoader

  6. Nina- Nicolina Preda

    Imnul Romaniei ( devenit din foarte multe puncte de vedere inactual si nepotrivit) trebuie schimbat in urma unui concurs, care poate fi lansat acum, la inceput de an 2015, momentul cel mai oportun dupa cei 25 de ani de la Revolutie. In ceea ce priveste data sarbatorii nationale, ziua de 21 iunie este, intr-adevar, foarte potrivita – este ziua cand, simbolic, se deschid cerurile!

  7. Un articol publicat de Ziar de Cluj pe data de 9 ianuarie 2014 ar putea prezenta interes celor care sunt interesati in textul publicat de mine ca Imn de Stat al Romaniei. Atasez lincul cu o specificare: …”de un neam cu un brav popor” NU este pleonasm. O atenta examinare va oferi esenta expresiei , pentru care-mi asum raspunderea, dincolo de a fi catalogata ca un simplu aranjament al textului cu riscul introducerii unui pleonasm. Mai mult, ultima strofa pune accent, precum prima strofa aminteste de continuitatea semintiei poporului roman si importanta acestui deziderat.
    Articol: http://www.ziardecluj.ro/adrian-toader-clujeanul-care-propune-schimbarea-imnului-national

  8. Re-descoperă românul din tine aici. Varianta FINALĂ a imnului României. Fii cu totul „Un suflet de român”! Fii parte din „mica cheie care deschide marea poartă” spre demnitatea și integritatea națională, morală și spirituală, în sensul adevărului istoric, culturii, valorilor spirituale românești și al viitorului „DEȘTEPTAT” al copiilor noștri. Ai rabdare și bucură-te de cele oferite tuturor care se simt români, României ca țară și neamului românesc, AICI ! , Ascultă, citește, intră, comentează, vezi youtube, intra pe pagina de facebook, distribuie.. . fii cu noi și parte din România de azi și de mâine! Punct si de la capat? DA, e și cazul după 25 de ani de măcel economic, moral și spiritual ! Trebuie să RENAȘTEM România pe toate căile care duc către protejarea valorilor, intereselor naționale și a resurselor naturale. O datorăm copiilor noștri. #‎Revolutie25‬ ‪#‎respect89‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬ ‪#‎Imn‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬ ‪#‎Imnulromaniei‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬ ‪#‎Romania‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬‬ #Desteaptate #unitisalvam #adriantoader #unsufletmandruderoman #unitatenationala #Europa #Europe #dacia #unsufletderoman. Mulțumim! http://adriantoader.eu/imnul/

  9. IMNUL ROMÂNIEI
    cu
    „UN SUFLET DE ROMÂN”
    Text liric: Adrian Toader (12 strofe, variantă finală)

    Tu mândră Românie
    ești viață făr-de moarte,
    căci sufletul ți-e taina
    înscrisă-n tricolor
    de-un neam
    cu un brav popor.

    Fii mândru tu române
    căci patria ți-e mamă!
    Slujește-ți moștenirea,
    tiranii o-au în seamă
    din veacuri, și-n prezent!

    Și luptă să se-audă!
    A neamului grăire-i
    cultura strămoșească,
    a dacilor trăire
    acum sub tricolor.

    Prea sfântă Românie,
    Carpați, bogată glie,
    păzită ești de Domnul
    prin brațe de voinici,
    și inimi de eroi.

    Veghează-ți viitorul
    și pruncii tăi din leagăn,
    că-n mâna ta-i destinul,
    Luceafăr făr-de seamăn,
    ești spirit triumfător.

    Veghează-ți viitorul,
    vlăstarele-ți sub soare,
    și munții libertății
    păziți sub tricolor
    de-un neam
    cu un brav popor!

    Ascultă-ți și balada
    ce-ai scris-o tu la vatră.
    Printre străini te-ai dus,
    departe spre apus,
    dar dorul? Te-a răpus!

    Întoarce-te române
    la glia ta de-acasă,
    la crucea ce te-așteptă,
    înălțată, nu te lasă
    să mori printre străini.

    E vocea strămoșească
    a neamului divin
    e scutul să-ocrotescă
    pe daci sub cer senin,
    mai departe de venin.

    Iar dacă-n cale-ți pică
    obstacolele negre,
    române să n-ai frică
    pe ele să pășești,
    și astfel te izbăvești.

    Că nu e piatră-n calea
    celui mai brav prin sânge,
    ci-i puntea trecătoare
    spre țara-i care plânge
    de oful fiilor.

    Tu poartă tricolorul
    al patriei cea mamă,
    stindardul libertății
    străinii să ia seamă,
    de-o inimă de român!

    Motivația care stă la baza necesității unui text nou pentru Imnul României
    pe cunoscuta linie melodică a actualului imn, melodie culeasă din popor și notată de Anton Pann. (pe scurt)

    1) Imn Național al României trebuie sâ fie înălțător, să sprijine spiritul din adâncul sufletului, sâ cheme la unitate națională, să respecte adevarul istoric și să ne aducă aminte pe scurt de atribuțiile și datoriile cetățenești ale fiecărui cetățean, indiferent de etnie, naționalitate sau limbă maternă, pentru a servi cauza națională ca un tot unitar. Astel, imnul României trebuie să consolideze spiritul național și să mobilizeze toți cetățenii români spre a proteja valorile istorice și diversitatea culturală, tradițională, și materială a țării noastre, România.

    2) Nu putem ca permanent să invocăm că suntem un popor amorțit, adormit, nepăsător, într-o stare indusă „adâncită” de către alții. Gata cu auto-plânsului de milă, auto-victimizarea și văicăreala! Trebuie să fim mândrii că suntem români, din tot sufletul, indiferent de etnie și limbă maternă, poziție socială sau situație materială. Istoria rămâne unde-i este locul, anume în trecut. Invocarea trecutului istoric trebuie făcut cu bun simț și nu trebuie să ne oprim la o anume perioadă doar pentru a satisface mofturile sau interesele unor extremiști care nu reușesc să-și găsească adevăratul loc în lume ca oameni și au probleme generale de ordinul integrării în societatea în care trăim, mai cu seamă în contextul globalizării. Trebuie să simțim sau chiar să învățăm să simțim, iar repetiția ne învață „a fi mândri dar și responsabili”. Cât timp în plus poate fi nevoie în continuare pentru „desteptare” ? La nesfârșit! Nu cred! Românul nu mai poate să fie în mod continuu jignit. A sosit momentul unui plus de demnitate națională.

    3) In actualul text al imnului național al României, cuvinte precum: sânge, barbari, tirani, etc., împrospătează spiritul agresiv care se poate reflecta nu numai în comportamentul public, colectiv, dar și în familie. Suntem în secolul XXI !

    4) Actuala Românie, românul, familiile românești precum și limba română sunt rezultatul a contopirii diferitelor naționalități, culturi și limbi vorbite. Invocarea exagerată a romanității neamului românesc și descendența din Traian ne limitează ca națiune nu numai la o istorie incorectă și incompletă dar încurajează și segregarea în rândul populației. Un popor segregat nu inspiră încredere și respect. O națiune dezbinată este mult mai ușor de manipulat, colonizat, asuprit, etc. Ca atare, UNITATEA NAȚIONALĂ trebuie încurajată luând lucrurile așa cum sunt ca rezultat al evoluției umane de-a lungul istoriei, de bine, de rău. Întoarcerea în timp ne poate duce la sapă de lemn!

    5) Ca națiune nu trebuie să avem pretenția de a ne întoarce în istorie. Istoria este precum un muzeu din care trebuie doar să învațăm, deci ca urmare trebuie să luăm notă de faptele și consecințele comportamentului uman și prevenim repetarea actelor de care ar trebui să ne fie rușine ca specie umană în general, cu atât mai mult ca o națiune evoluată. Invocarea în mod exagerat a istoriei, de multe ori concentrată asupra unor perioade care convin unora sau altora, este un comportament destul de imatur, de genul „asta a fost și este jucăria mea și ție nu ți-o dau” ! Dacă ar fi și ca evoluția biologică să aplece urechea la dezideratele extremiste ne-am trezi într-o bună dimineață a fi maimuțe în copaci (nu e loc de ofensă ci poate pentru un zâmbet vă rog).

    6) Melodia actuală a Imnului României cu care suntem obișnuiți, consider că ne reprezintă, iar textul aici propus ne reprezintă ca neam, plus este cu mult mai ușor de reținut.

    DETALII http://adriantoader.eu/imnul/

  10. Imnul Național al României cu „UN SUFLET DE ROMÂN” , varianta finală, text liric (12 strofe) de Adrian Toader Ph.D., interpretare pe 5 voci, coral, realizare posibilă prin amabilitatea și cu devotamentul unui grup de studenți de la Academia de Muzică Gheorghe Dima, Cluj-Napoca, România. Aprecierile, comentariile și distribuția sunt apreciate. Vizionare plăcută!
    Videoclipul este publicat la adresa http://youtu.be/yf4UuN0MP6A

  11. Matei Craciun

    Optiunea cea mai buna mi se pare ‘Ce-ti doresc eu tie dulce Romanie’. Desteapt-te romane comporta conotatii umilitoare la adresa mai multor etnii, inclusiv la adresa romanilor prin ambivalenta de sens al termenului „desteapt-te”. In orase cu componenta etnica variata, intonarea imnului poate fi ocazie de ironii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s