O nouă dovadă a nebuniei lui Eminescu ?

Profesorul Valentin Pătraşcu ( Muzeul Judeţean Gorj – „Alexandru Ştefulescu”) a semnalat o adnotare olografă referitoare la biografia eminesciană, având ca suport o fotografie a lui Titu Maiorescu:  „În colecţia de documente a Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” există, printre numeroase alte documente de valoare, o fotografie alb-negru pe suport de carton a marelui om politic şi de cultură Titu Maiorescu. Importanţa deosebită a acesteia este dată de faptul că prezintă, pe verso, câteva însemnări făcute chiar de către Titu Maiorescu, însemnări referitoare la starea de sănătate a lui Mihai Eminescu (1)”.

Documentul este înregistrat oficial în inventarul acesui muzeu, după cum atestă ştampila și numărul, aplicate vizibil pe fotografie.

_____________

[1] Prof. Valentin Pătraşcu,  “Un document inedit referitor la Mihai Eminescu”,  www.verticalonline.ro , 8.09.2010

 Fotografie Titu Maiorescu (Muzeul Judeţean Gorj, nr.inv. 11842)

                                                 Textul aflat pe cartonul fotografiei

Transcriere

                                                                                                                   Str. Mercur 1

„ Bucureşti Luni 30 Mai/11 Iunie 1883

Azi a prânzit Eminescu la noi(2). E o căldură nesuferită 25 R. la umbră. După părerea mea Eminescu nu e normal – un început de nebunie.

 15/II,159 Joi, 23 Iunie/5 iulie Eminescu prânzeşte la noi. E foarte agitat. Vrea să înveţe limba albanâ, sau vrea să devie călugăr însă fără a părăsii Bucureştii.

 II, 189 Duminică 26 Iunie st.v. (3). E vorba să plece Eminescu la Botoşani. E cu mult mai liniştit dar slab.

 17/II,159 Marţi, 28 Iunie,1883 Bucureşti. La şase de dimineaţa o carte a dnei Slavici, la care şade Eminescu: Domnul Eminescu a înnebunit.Vă rog să faceţi ceva să mă scap de el, că e foarte grav. M’am dus imediat la Suţu (4) , „maison de sante” ca să pregătesc (5) o odaie pentru Eminescu, care am şi plătit-o – 300 franci pe lună.”

Analizând conţinutul documentului aflat în păstrarea Muzeului de la Tg. Jiu, constatăm că autorul a comis câteva erori în ceea ce priveşte datarea, transcrierea textului origin al şi, mai ales, referitoare la paternitatea documentului.

1. Datarea: Manuscrisul se referă, evident, la evenimente petrecute în anul 1883, nicidecum în 1889. Valentin Pătraşcu a confundat cifra 3 cu 9 !

____________________________________

[2]    „la moi”, conf. V. P. (corect: ”la noi”)

[3]     În transcrierea lui V.P. lipseşte menţiunea St. V. adică Stil Vechi

[4]     “Sala Maison de Sante”, conf. V.P. (corect: Sutu “Maison de Sante” !)

[5]     V.P. lecturează greşit: “ca să pregătească”

[6]    Valentin Pătraşcu cade în eroare în ceea ce priveşte  anul: Datat 30 mai/11 iunie 1889 (!)

2. Transcrierea: La lecţiunile eronate subliniate anterior, trebuie să menţionăm şi unele omisiuni. Astfel, Valentin Pătraşcu uită să transcrie sintagma „str. Mercur 1”, precum şi următoarele 3 însemnări signalectice:

15/II, 159;    II, 189;  17/ II, 190.

Având în vedere succesiunea logică a notaţiilor, putem deduce şi configuraţia registrului superior al celei de-a doua grupe, foarte probabil numărul 16 Astfel, cele trei grupe, netranscrise (omise) de către Valentin Pătraşcu devin:  15/ II, 159;   16/ II, 189; şi 17/II, 190.

3. Paternitatea documentului: Autorul susţine ferm că însemnările sunt ”făcute chiar de către Titu Maiorescu”. Aserţiunea are consecinţe importante, de aceea, pentru a stabili adevărul, am recurs la o analiză grafologică şi apoi de conţinut a  „Manuscrisului de la Tg. Jiu”:

a) Pentru identificare unui eventual fals, am recurs la analiza grafologică a textului fotografiei, comparând eşantioane de scris aparţinând sigur lui T. Maiorescu cu secvențe grafice similare din documentul aflat la Muzeul de la Tg. Jiu.

 Eşantionul 1:

 

 Manuscris presupus T. Maiorescu

Manuscris cert T. Maiorescu

 Constatări: Se observă cu uşurinţă că următoarele grafeme diferă de la un manuscris la altul:

Litera B ( din cuvântul Bucureşti), în poziţie iniţială;

Litera capitală I (din cuvântul Iunie);

Litera „r” din cuvântul Bucureşti;

Forma cifrelor 1 şi 8.

Eşantionul  2.

Manuscris atribuit lui Maiorescu

Manuscris  cert Maiorescu

Constatări: Următoarele grafeme diferă de la un manuscris la altul:

 Grafia literei capitale E (din cuvântul Eminescu), în poziţie iniţială;

Litera „s” din cuvântul Eminescu;

Litera „ u” , în poziţie finală;

Concluzie: Manuscrisul aflat în fondul de documente aparţinând Muzeului din Tg Jiu, presupus a fi redactat de T. Maiorescu, nu este scris de mâna mentorului „Junimii” !

b) În continuare, am procedat la analiza comparativă a textelor originale ale „Jurnalului Zilnic” a lui T. Maiorescu, pentru zilele de 30 Mai, respectiv 23, 26 şi 28 Iunie 1883, puse faţă în faţă cu presupusul text Maiorescu, pentru a vedea dacă există diferenţe între manuscrisul „Jurnalului zilnic”, aflat la Muzeul Literaturii Române şi textul aflat pe fotografia de la Tg. Jiu.

Eşantionul 1.

„Jurnalul Zilnic” („Muzeul Literaturii Române”)

„ La 23 iunie ‘83 la masă mai mulţi, şi Eminescu care devine din ce în ce mai alienat, foarte excitat, sentiment al personalităţii foarte exagerat (să înveţe albaneza), vrea să se călugărească, dar să rămână la Bucureşti…”

„Manuscrisul de la Tg. Jiu”

„ Joi, 23 Iunie/5 iulie Eminescu prânzeşte la noi. E foarte agitat. Vrea să înveţe limba albană, sau vrea să devie călugăr însă fără a părăsii Bucureştii.”

Se poate afirma că textul „Manuscrisului de la Muzeul din Tg. Jiu”  este  în realitate o variantă modificată a conţinutului „Jurnalului Zilnic „.

 Eşantionul 2.

Jurnalul Zilnic” ” („Muzeul Literaturii Române”)

„ 26 iunie . Eminescu e vorba să plece astăzi la Botoşani, ieri era însă moleşit şi mult mai liniştit”.

Manuscrisul de la Tg. Jiu”

„ Duminică 26 Iunie st.v. E vorba să plece Eminescu la Botoşani. E cu mult mai liniştit dar slab. „

În „Jurnal”, T. Maiorescu face distincţia între „astăzi” şi „ieri”, iar termenii prin care descrie starea fizică a lui Eminescu sunt: „moleşit” şi „mult mai liniştit”.

Spre deosebire de această variantă, în „Manuscrisul de la Tg. Jiu” se foloseşte sintagma: „E cu mult mai liniştit dar slab”.

Eşantionul 3

Jurnalul zilnic” ” („Muzeul Literaturii Române”)

„28 iunie/10 iunie, ora 5 dim. Primit o carte de vizită de la d-na Slavici, la care locuieşte Eminescu: „D-nu Eminescu a înnebunit. Vă rog să faceţi ceva să mă scap de el, căci e foarte rău.”. Curând după aceea Simţion (prieten al lui Eminescu de la Viena, ardelean) vine la mine întâia oară. M-am dus cu el la dr. Şuţu şi am pus să se pregătească în „ Casa de Sănătate” o cameră p. Eminescu, am luat asupra mea plata, 300 de lei pe lună…”

” Manuscrisul de la Tg. Jiu”

„ Marţi, 28 Iunie,1883 Bucureşti. La şase de dimineaţa o carte a dnei Slavici, la care şade Eminescu: Domnul Eminescu a înnebunit. Vă rog să faceţi ceva să mă scap de el, că e foarte grav. M’am dus imediat la Suţu, „maison de sante”ca să pregătesc o odaie pentru Eminescu, care am şi plătit-o – 300 franci pe lună.”

După cum se observă, între cele două texte analizate sunt câteva deosebiri esenţiale: Cartea de vizită este primită la ora 5 dim. ( conf. „Jurnalului Zilnic”) iar în „Manuscrisul de la Tg. Jiu” aceasta este primită la „ la şase de dimineaţa”.

În primul text se foloseşte expresia „ locuieşte”, iar în al doilea „şade”.

În continuare, apare celebra formulare: „ D-nu Eminescu a înnebunit. Vă rog să faceţi ceva să mă scap de el, căci e foarte rău” , (conf. „Jurnalului Zilnic”) în timp ce, în „Manuscrisul de la Tg. Jiu”, textul devine: „Domnul Eminescu a înnebunit. Vă rog să faceţi ceva să mă scap de el, că e foarte grav.”

De observat variantele: „căci e foarte rău” / „ că este foarte grav”.

De asemenea: „M-am dus cu el la dr. Şuţu şi am pus să se pregătească în „Casa de Sănătate” o cameră p. Eminescu, am luat asupra mea plata, 300 de lei pe lună…” ( conf. „Jurnalul Zilnic”) şi „M’am dus imediat la Suţu, „maison de sante”ca să pregătesc o odaie pentru Eminescu, care am şi plătit-o – 300 franci pe lună.”(conf. „Manuscrisul de la Tg. Jiu”).

De observat inadvertenţele:

am pus să se pregătească”/” ca să pregătesc”

„ Casa de Sănătate”/”maison de sante”,

cameră”/”odaie”,

„am luat asupra mea plata”/”am şi plătit-o”,

„300 de lei”/”300 de franci”.

Exemplele de mai sus atestă că textul „Manuscrisului de la Tg. Jiu” nu concordă cu textul original al „Jurnalului” maiorescian, aflat la Muzeul Literaturii Române- Bucureşti.

De aceea, bazându-ne pe analizele de ordin grafologic şi de conţinut ale celor două documente, putem concluziona că însemnările de pe fotografia de la Muzeul din Tg. Jiu sunt eronat catalogate ca fiind „document olograf Maiorescu”.

Ele sunt – cel mult – pasaje extrase şi prelucrate din  „Jurnalul zilnic”.

De altfel, spre o asemenea concluzie ne conduc şi cele trei formule, în care, la numărător, avem, probabil, numerele citatelor, 15,16,17, iar la numitor sunt indicate, eventual, volumul şi pagina.

Ele erau menite, foarte probabil, să confere acurateţe ştiinţifică unei cărţi, studiu sau articol/lucrare dedicate lui Eminescu.

Demonstraţia de mai sus conduce la concluzia că „Manuscrisul de la Tg. Jiu” a fost redactat din raţiuni de ordin pur documentar ori, eventual, pentru a fi inclus într-o operă literară.

În caz contrar, ne aflăm în prezenţa unui fals evident, o inabilă plastografie, menită a aduce o dovadă în plus la teza privind pretinsa stare de degradare a sănătăţii Poetului, în vara anului 1883,  provenind din aceeaşi sursă credibilă: Maiorescu.

În această fază a cercetării, nu ştim însă cine şi cu ce scop a procedat astfel.

Dan Toma Dulciu

Anunțuri

3 gânduri despre „O nouă dovadă a nebuniei lui Eminescu ?

    1. Domnule Hociung,
      Desi tardiv, va cer ingaduinta sa raspund intrebarii puse de Dvs, fiindca abia acum am reusit sa observ mesajul trimis.
      Este o chestiune la care nu va pot oferi un raspuns precis: Grafologia, in general, este utilizata mai ales in domeniul expertizelor
      criminalistice (falsuri in acte etc). In domeniul psihiatriei, unii medici apeleaza la unele instrumente de analiza grafologica, folosite ca mijloc de cunoastere stiintifica, pentru a compara gradul de deteriorare a unor functii ale creierului. Ideea propusa de dvs este de mare actualitate
      incat ar merita desigur atentia specialistilor….Personal, in anul 1992, am prezentat prof.univ. dr. Lucian Ionescu, unul dintre ultimii mari
      grafologi ai Romaniei, la acea data Seful Laboratorului de Expertize Criminalistice din cadrul Ministerului Justitiei, un set de documente aflate in Arhiva MAE al Romaniei,
      cu solicitarea de a certifica daca au fost sau nu sacrise de M. Eminescu. Acesta a efectuat o expertiza grafologica (singura, din cate stiu eu, efectuata pe un esantion de documente scrise de marele nostru poet), concluziile fiind urmatoarele: documentele au fost redactate personal de M. Eminescu, in perioada cat a fost angajat al
      Agentiei diplomatice a Romaniei de la Berlin, in vremea studentiei lui Eminescu in capitala Germaniei. Intregul dosar al expertizei efectuate de catre prof. dr. Lucian Ionescu a fost publicat de subsemnatul, impreuna cu Ion C. Rogojanu, in anul 1998, la Botosani, sub titlul ”Ambrozie si Agurida. Biblioteca Eminescu”. Exista, dupa cate cunosc, cateva studii dedicate explicarii profilului psihologic al unor personalitati, printre care si Eminescu, plecand de la esantioane de scris sau de semnaturi, dar un material cuprinzator, in sensul celor dorite de Dvs. nu a fost inca publicat. Cineva trebuie, totusi, sa abordeze aceasta importanta chestiune. Eminescologii care au avut de timpuriu in
      fata ochilor pagini scrise de poet dupa anul 1883 au constatat cu surprindere ca, pana in ultimii ani de viata, scrisul poetului nu era alterat in nici un fel. De altfel, acest fapt se poate constata de oricine citeste un document din perioada post 1883, aflat in monumentala culegere de documente Eminescu, publicate in ultimii ani de academicianul Eugen Simion….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s