Ştiinţele oculte: Alchimia, Astrologia.

Considerată drept o strălucită creaţie a ocultismului islamic, Alchimia îşi trage numele de la „Al -Kimya”, termen ce desemnează „chimia” propriu-zisă.

Unul dintre cei mai vestiţi alchimişti arabi a fost Jabir Ibn Hayyan (721-815), celebru sub numele latinesc Geber.

Alchimia lui Jabir s-a dezvoltat într-un mediu şiit şi esoteric foarte fertil. De altfel, majoritatea operelor alchimiştilor arabi sunt încărcate de esoterism şi gnosă.

Se pare că celebrul alchimist arab a fost elevul lui Ga’afar, al VI-lea imam.

Meritul său principal este acela că a oferit alchimiei statutul de ştiinţă experimentală.

Metodele lui de transmutare a metalelor, aurului, argintului, pietrelor preţioase, solidificarea mercurului şi trecere a lui în argint, au la bază o teorie a materiei, derivată din aristotelism.

Terminologia de specialitate, uzitată în laboratoarele acestor căutători ai „pietrei filosofale”, ai „elixirului nemuririi” etc, a intrat de mult în vocabularul ştiinţific modern: chimie, alambic, amalgamare, etc.

Alchimia a fost vehement contestată de unii (printre care Ibn Sina –Avicenna-, care rejecta ipoteza transmutării elementelor, considerând alchimia ca o veritabilă tehnică spirituală sau Al Kindi cu a sa “Epistolă de respingere a pretinselor metode de producere artificială a aurului”).

Al Mas ‘udi, în cunoscuta “Carte a Pajiştilor de Aur”, Cap. CXXIII, “Despre minciunile alchimiştilor”, îşi exprimă literalmente repulsia: “Cât despre noi, ne-a ferit Allah de a ne închina unui studiu prin care mintea slăbeşte, vederea se strică, obrazul se îngălbeneşte printre aburii sublimării şi emanaţiile otrăvurilor şi atâtor substanţe minerale.”

Începând din secolul al XII-lea, Alchimia a pătruns, prin traducerile din arabă în latină, în întregul Occident.

Gerard de Cremona efectuează în Spania, pe la 1150, primele traduceri ale operei lui Jabir.

In secolul următor, alchimia era atât de cunoscută în Europa încât va fi inclusă în celebra “Enciclopedia”, a lui Vincent de Beauvais,

O culegere de aproape 3000 de titluri de lucrări de alchimie circulă în întreaga Europă, sub numele lui Geber, deşi, în mod evident, e vorba de mai mulţi autori. Mai mult, se pare că cele patru tratate de alchimie, atribuite lui Geber, şi traduse în latină, nu îi aparţin acestuia.

Există mari îndoieli şi asupra paternităţii lucrării “Cufărul înţelepciunii”, considerată a fi opera unor ismaeliţi.

Unul dintre cele mai cunoscute tratate dedicate alchimiei, “Tabula Smaragdina” este cu siguranţă o traducere din lucrarea “Cartea Secretului Creaţiei”, ca şi “Turba Philosophorum” ori “Picatrix”, redactată în arabă, în secolul al XIII-lea.

“În Occident, hermetismul şi alchimia vor cunoaşte o epocă de glorie cu puţin înainte de Renaşterea italiană şi prestigiul lor mistic îl fascina încă pe Newton “ (Mircea Eliade, „Istoria religiilor…”, p. 150-151;)

Opera alchimiştilor arabi i-a influenţat puternic pe alchimiştii europeni; Roger Bacon, Albert cel Mare, Raymond Lulle, Nicolas Flamel etc.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s