Cuvinte cu etimologie necunoscută ?

Standard
          

 

         Proiect pentru crearea unui Dicţionar  ON LINE

al cuvintelor limbii române, cu origine „ necunoscută”.

         Rog pe cititorii mei să îmbogăţească acest Dicţionar, să îl corecteze, adnoteze ori să aducă argumente pro sau contra prezenţei unui anumit cuvânt în acest Dicţionar, acolo unde este cazul. Astfel încât să putem afirma, în finalul acestui demers, că am adunat cel mai mare tezaur de cuvinte stranii, cu origine necunoscută. Acest Corpus lingvistic misterios, relicvă a unei limbi străvechi, devine un bun peren al poporului nostru.

 

         Indicaţie metodologică:

 

       Pentru un anumit cuvânt din listă, cititorul este liber să propună o etimologie proprie, înfăţişând cu argumente de ordin lingvistico-istoric punctul său de vedere privind  etimologia acelui cuvânt, ori va propune un altul nou, inexistent în această listă. În finalul micului său eseu, autorul îşi va menţiona numele, aşa cum doreşte să figureze într-un viitor „Etimologicum Magnum Romaniae” ON LINE.

          

 

 

 

Litera A (4130 Cuvinte sau variante lexicale)

 

1.      ABURCA

2.      ACĂTĂRII

3.      ACOLEA

4.      ADULMECA

5.      ALAIT

6.      ALAMAN

7.      ALELEI

8.      ALIVANCA

9.      AMUŞ

10.ANDREA

11.APRIG

12.ARCACI

13.ARGEA

14.AROMI

15.ASMUŢI

 

Litera B ( 2461 cuvinte sau variante lexicale)

 

1.      BABAN

2.      BABAROS

3.      BADE

4.      BALĂ

5.      BAR

6.      BARAGLADINĂ

7.      BARBUTĂ

8.      BARTIŢĂ

9.      BAŞOALDĂ

10.BATAL

11.BATCĂ

12.BATIR

13.BAZON

14.

15.BĂGA

16.BĂIAT

17.BĂLĂBĂNI

18.BĂLĂRIE

19.BĂRĂGAN

20.BĂŞCĂLIE

21.BĂŢ

22.BECHIU

23.BECI

24.BEDREAG

25.BELDIE

26.BELDIŢĂ

27.BELŞIŢĂ

28.BERC, BEARCĂ

29.BEŞTELI

30.BICHIRI

31.BIFORĂ

32.BISTRIŢ

33.BÂRCOACE

34.BÂRDAN

35.BÂRFI

36.BÂRLIGA

37.BÂRZOI

38.BÂTĂ

39.BÂZDÂC

40.BLACHEU

41.BLEANDĂ

42.BLEAU

43.BLEOJDI

44.BLEOTOCĂRI

45.BOACĂ

46.BOACĂNĂ

47.BOAMBĂ

48.BOARFĂ

49.BOARŢĂ

50.BOB

51.BOBÂRNAC

52.BOBORNIC

53.BOCNĂ

54.BODÂRLĂU

55.BODOGĂNI

56.BOJOC

57.BOMFAIER

58.BONCĂLUI

59.BONGOASE

60.BORÎ

61.BORDEI

62.BORHOT

63.BOROBOAŢĂ

64.BORŢ

65.BOSUMFLA

66.BOŞAR

67.BOT

68.BOTĂ

69.BOTCĂ

70.BOTEI

71.BOŢ

72.BRAGHINĂ

73.BRAMBURA

74.BRANCIOG

75.BRĂNUI

76.BREABĂN

77.BREZAIE

78.BRIBOI

79.BRÂGLĂ

80.BRÂNCĂ

81.BRÂNZĂ

82.BRIE

83.BRIOALĂ

84.BRUDIU

85.BRUFT

86.BUC

87.BUCŞI

88.BUDIHACE

89.BUF

90.BUFLEI

91.BUFT

92.BUH

93.BUIESTRU

94.BUIMAC

95.BUJDĂ

96.BULEANDRĂ

97.BULHAC

98.BULVAN

99.     BUMBEN

100.        BUNGHINI

101.         BURCĂ

102.         BURDUF

103.        BURLĂU

104.        BURTĂ

105.        BUSNAT

106.        BUŞTEAN

107.        BUŞTIHAN

108.        BUŞUMA

109.        BUT

110.        BUTALCĂ

111.        BUTOARCĂ

112.        BUTUC

113.        BUTURĂ

114.        BUZAINĂ

 

Litera C  (6386 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

1.      CACIUR

2.      CALAMANDROS

3.      CALCAVURĂ

4.      CALTABOŞ

5.      CAMPADURĂ

6.      CANALE

7.      CANARISI

8.      CAPROTINĂ

9.      CARABĂŢ

10. CARCALETE

11. CARACAŞICURI

12. CARAVĂ

13. CARGAN

14. CATARAMĂ

15. CATRAFUSE

16. CAZULCĂ

17. CAVAL

18. CAZIC

19. CĂCIULĂ (!)

20. CĂTUR

21. CĂPUŞ

22. CĂPUTĂ

23. CĂRPĂNOS

24. CÂRCEIE

25. CĂULĂ

26. CEAC

27. CEATAL

28. CELOSTAT

29. CELTĂ

30. CERVANĂ

31. CHELBE

32. CHELFĂNI

33. CHERAPLEŞ

34. CHICHINEAŢĂ

35. CHILOMAN

36. CHIOMP

37. CHIRCI

38. CHITCĂIT

39. CHIPCEL

40. CHIRFOSI

41. CHISNOVAT

42. CHIŞTOC

43. CHITONAG

44. CHIŢIBUŞ

45. CHIURLUIT

46. CICAR

47. CICĂLI

48. CIMILI

49. CIMPOI

50. CINTEZĂ

51. CIOACĂ

52. CIOACLĂ

53. CIOARECI

54. CIOCLEJ

55. CIOCLOVINĂ

56. CIOCOI

57. CIOLPAN

58. CIORCHINE

59. CIOROVĂI

60. CIOŞMOLI

61. CIOT

62. CIOVEI

63. CIRITEL

64. CIUCIURE

65. CIUCUŞOARĂ

66. CIUGULI

67. CIUMIZĂ

68. CIUL

69. CIULEANDRA

70. CIULEI

71. CIUMP

72. CIURLAN

73. CÂRÂIE

74. CÂRJANCĂ

75. CÂRLAN

76. CÂRLIONŢ

77. CÂRNOSI

78. CÂRTI

79. CÂŞIŢĂ

80. CLOAMBĂ

81. COBLIZAN

82. COCĂ

83. COCIOC

84. COCÂRLĂ

85. COCLAURI

86. COCLEŢ

87. COCOLI

88. COCON

89. COCOR

90. COCOŢA

91. COLĂREZI

92. COLB

93. COLEIRE

94. COLIN

95. COMĂNAC

96. COMOR

97. CONDAC

98. CONDRONIU

99. CONVERTOPLAN

100.        CORCODUŞĂ

101.        CORCONI

102.        CORD

103.        CORHAN

104.        CORHĂNIT

105.        CORLĂ

106.        COROBANĂ

107.        COROBEAŢĂ

108.        COROSBINĂ

109.        CORTEL

100.    CORUNCĂ

110.        COSAR

111.        COSOI

112.        COŞAVĂ

113.        COŞCANĂ

114.        COŞMAGĂ

115.        COŞMELIE

116.        COŞTEREAŢĂ

117.        COTARLĂ

118.        COTOLAN

119.        COTOR

120.        COTOROANŢĂ

121.        COTOŞMAN

122.        COTROBĂI

123.        COTROG

124.        COTROPI

125.        COVILTIR

126.        COVÂRŞI

127.        CRAPAN

128.        CRATIŢĂ

129.        CRĂUN

130.        CREŢ,CREAŢĂ

131.        CRIVAC

132.        CRÂNCEN

133.        CROBIZI

134.        CRUŢA

135.        CUCOVĂ

136.        CULBEC

137.        CULIC

138.        CULMINĂRIŢĂ

139.        CURCUBEU

140.        CUSTURĂ

141.        CUŞCAIE

 

 

 

1.      Litera D ( 3370 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

2.      DABILĂ

3.      DAR

4.      DARIE

5.      DĂLCĂUŢ

6.      DĂULA

7.      DĂULI

8.      DE

9.      DERDELUŞ

10.DESFĂTA

11.DESTRĂBĂLAT

12.DEŞANŢ

13.DEŞĂNŢAT

14.DEVLĂ

15.DEZBĂRA

16.DEZVOLTA

17.DIHAI

18.DÂRLOAGĂ

19.DÂRLOG

20.DÂRMOZ

21.DÂRVALĂ

22.DIBUI

23.DOBOŞ

24.DODII

25.DOINĂ

26.DOLOFAN

27.DRAGAVEI

28.DREŢE

29.DRÂNG

30.DRÂNGĂLĂU

31.DULUŢĂ

32.DURD – DURDULIU

33.DURDĂ

 

 

 

 

 

 

Litera E ( 1772 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

 

Litera F ( 2138 cuvinte sau variante lexicale)

 

1.      FARFASIT

2.      FĂCĂU

3.      FELEŞTIOC

4.      FERCHEŞ

5.      FERI

6.      FILALIU

7.      FILIMICĂ

8.      FIRFIRIC

9.      FIŞTEICĂ

10.FIŢE

11.FÂSĂ

12.FLAIMOC

13.FLEAC

14.FLEANCĂ

15.FLECUI

16.FLIT

17.FLORINTE

18.FLUDOR

19.FOACĂ

20.FOFEAZĂ

21.FOFÂRLICĂ

22.FOLOŞTINĂ

23.FRICHINI

24.FUFĂ

25.FULG

26.FUIOR

24.FUNIGEL

 

Litera G ( 1550 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

1.      GACI

2.      GAIE

3.      GALFĂD

4.      GARF

5.      GAŞCĂ

6.      GĂGĂUŢĂ

7.      GĂLĂGIE

8.      GĂMAN

9.      GĂOACE

10.GĂRGĂUN

11.GÂDE

12.GÂGÂLICE

13.GÂNJ

14.GÂRGIR

15.GÂRLIŢĂ

16.GEALĂ

17.GENUNE

18.GHEARĂ

19.GHERMEA

20.GHES

21.GHIBIRDIC

22.GHIBORŢ

23.GHICI

24.GHIDRAN

25.GHIDRIN

26.GHIFTUI

27.GHIGOSI

28.GHIMIRLIE

29.GHIN

30.GHINŢ

31.GHIOAGĂ

32.GHIOC

33.GHIONOI, GHIONOAIE

34.GHIONT

35.GHIORDEL

36.GHIORŢ

37.GHIPCAN

38.GHIZDEI

39.GINGIRICĂ

40.GINI

41.GIONAT

42.GIUGIULI

43.GLĂDIŢĂ

44.GLIE

45.GLONŢ

46.GODIN

47.GODINĂ

48.GOGI

49.GOGLEZE

50.GOGOAŞĂ

51.GOGOLOI

52.GOGONAT

53.GOGONEŢ, GOGONEAŢĂ

54.GOGORIŢĂ

55.GOLDANĂ

56.GOLOGAN

57.GOLOMOZ

58.GORDIN

59.GOŞTINĂ

60.GRANAT

61.GREGHETIN

62.GROZAMĂ

63.GRUI

64.GURUT

65.GUTUI

 

 

 

 

 

Litera H ( 1428 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

1.      HABANĂ

2.      HABOCA

3.      HACHIŢE

4.      HAHALERĂ

5.      HAIDOŞ

6.      HALAGEA

7.      HANZELĂ

8.      HARAIMAN

9.      HARANCĂ

10.HARCHINĂ

11.HARTAN

12.HASMAŢUCHI

13.HĂBUC

14.HĂLĂCIGĂ

15.HĂRĂŢI

16.HĂTĂLĂU

17.HĂŢAŞ

18.HĂŢIŞ

19.HĂU

20.HICĂI

21.HILEA

22.HÂNSAR

23.HÂNŢĂU

24.HÂRĂU

25.HÂRSI

26.HIDROBION

27.HLUJAN

28.HOANGHINĂ

29.HOASPĂ

30.HOBIC

31.HOJMALĂU

32.HORĂIŢĂ

33.HOREŢ

34.HORHĂI

35.HOŢ, HOAŢĂ

36.HRENTUI

37.HUDUBAIE

38.HUDUBLEAJĂ

39.HUIDUMĂ

40.HULĂ

41.HULUDEŢ

42.HUTUPI

 

 

Litera I ( 2052 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

1.      IACĂ

2.      IAR

3.      IAZBĂ

4.      IBINCĂ

5.      IZBUC

6.      IZBUTI

7.      IZMĂ

 

 

Litera Î (  2116 cuvinte sau variante lexicale)

 

1.      ÎMBÂCSIT

2.      ÎMBODOLI

3.      ÎMBOLBOJI

4.      ÎMBUIBA

5.      ÎMPILA

6.      ÎMPLETICI

7.      ÎMPOPOŢA

8.      ÎMPOPOŢONA

9.      ÎNCĂIBĂRA

10.ÎNCOT

11.ÎNCOTOŞMĂNA

12.ÎNDELETE

13.ÎNDELETNICI

14.ÎNFOFOLI

15.ÎNGĂIMA

16.ÎNGĂLA

17.ÎNGURZI

18.ÎNTREMA

19.ÎNVIORA

 

 

 

Litera  J ( 443 cuvinte sau variante lexicale)J

 

1.      JANGHINĂ

2.      JANGHINOS

3.      JANŢ

4.      JAPŞĂ

5.      JARCĂ

6.      JARCHINĂ

7.      JĂRĂGAI

8.      JEP

9.      JERPELI

10.JILĂVETE

11.JINTIŢĂ

12.JIP

13.JOIANĂ

14.JUGAN

15.JUMĂTATE

16.JUNT

17.JUVELNIC

18.JUVETE

 

Litera K ( 45 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

Litera L ( 1474 cuvinte sau variante lexicale)

 

1.      LAMOSTE

2.      LEHĂI

3.      LEPUI

4.      LERPENEA

5.      LESPEDE

6.      LEŞINA

7.      LEU

8.      LEUŞTEAN

9.      LICĂRI

10.LIHNI

11.LIZĂ

12.LOLOTĂ

13.LOSTOPANĂ

14.LUFAR

15.LUJER

16.LUPTĂ

17.LUREX

 

 

 

Litera M ( 3424 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

1.      MALDĂR

2.      MANGOSIT

3.      MARŢAFOI

4.      MĂCEŞ

5.      MĂCRIŞ

6.      MĂGĂDAN

7.      MĂGĂOAIE

8.      MĂI

9.      MĂMĂRUŢĂ

10.MĂLAI

11.MĂMĂLIGĂ

12.MĂRGHILĂ

13.MĂRGĂREA

14.MĂSĂLAR

15.MĂTĂUZ

16.MĂTREAŢĂ

17.MĂTURĂ

18.MELC

19.MELEAN

20.MELEGAR

21.MENDRE

22.MEOŢIAN

23.METEAHNĂ

24.MILACOP

25.MINAVET

26.MICHIDUŢĂ

27.MÂNDĂLAC

28.MÂHNI

29.MÂRLAN

30.MÂRTAN

31.MÂŞÂI

32.MÂTCĂ

33.MOCĂI

34.MOCOFAN

35.MODÂLCĂ

36.MODORAN

37.MOGÂLDEAŢĂ

38.MOGLAN

39.MOGOROGI

40.MOLCOTIT

41.MOMÂIE

42.MOMÂIAŢĂ

43.MORMAN

44.MOŞMONI

45.MOTAN

46.MOŢ

47.MUCIORNIŢĂ

48.MURSĂ

49.MUSCEL

50.(a) MUŞCA

 

 

Litera N ( 1661 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

1.      NAIBA

2.      NAHLAP

3.      NAMILĂ

4.      NASTURE

5.      NATANTOL

6.      NĂBĂDĂI

7.      NĂGARĂ

8.      NĂRUI

9.      NĂSCOCI

10.NĂSTAŞNIC

11.NĂTÂNTOC

12.NĂZUI

13.NĂVLEG

14.NEAGĂ

15.NEAOŞ

16.NEDER

17.NEGHINĂ

18.NEGHIOB

19.NICHIPERCEA

20.NICORETE

21.NIPRALĂ

22.NIŢEL

23.NOIAN

24.NOTĂTIŢĂ

25.NOREA

26.NULIGESTA

 

 

Litera O ( 1577 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

1.      OACĂR

2.      OARZĂN

3.      OBLON

4.      ODGON

5.      OINĂ

6.      OLAN

7.      OLAT

8.      OLEANDRĂ

9.      OLM

10.OLOISĂ

11.ONANIE

12.OPINTIC

13.OPLOŞI

14.ORĂSTICĂ

15.ORCEAG

16.OREAV

17.OREŞNICĂ

18.ORI

19.ORIE

20.ORTOMAN

21.OROPSI

22.OTÂNJI

23.OTOVA

 

 

Litera P ( 6159 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

1.      PALĂ

2.      PALIU

3.      PALOTIE

4.      PAMBRIU

5.      PANDALIE

6.      PAPARUGĂ

7.      PARACHERNIŢĂ

8.      PARAGINĂ

9.      PARAPANGHELOS

10.PARASCOVENIE

11.PARDOSI

12.PARPALEC

13.PARPIAN

14.PASĂMITE

15.PATĂ

16.PAŢACHINĂ

17.PAŢÂRCĂ

18.PĂCĂLI

19.PĂLĂRIE

20.PĂLIMAR

21.PĂMÂNZALCĂ

22.PĂPĂLĂU

23.PĂPĂLUDĂ

24.PARAGINĂ

25.PĂRĂDUI

26.PERIE

27.PELETIC

28.PENTAZOL

29.PERINTROL

30.PERISIP

31.PERJĂ

32.PERMENDUR

33.PILOTĂ

34.PIAZĂ

35.PIELM

36.PIGULI

37.PINŢĂ

38.PIPERNICI

39.PIPIRIG

40.PIROTI

41.PISC

42.PISCOI

43.PISTRĂ

44.PISTRONIC

45.PIŞCA

46.PIŞCĂ

47.PIŢIGOI

48.PÂLNIE

49.PÂNZĂ

50.PÂRDALNIC

51.PÂRNAIE

52.PLAI

53.PLATOŞĂ

54.PLAVCĂ

55.PLĂTICĂ

56.PLEVAIŢĂ

57.PLEIOCAZIU

58.PLISC

59.PLIURD

60.PLOPOVĂŢ

61.POCIE

62.POCIUMB

63.POCLĂU

64.POCÂLTI

65.POCÂNZEU

66.POCLIT

67.PODEA

68.PODIDI

69.POJGHIŢĂ

70.POLOBOC

71.POPÂNDAC

72.POPÂNDĂU

73.POPÂNDOC

74.POPISTRA

75.POPENCHI

76.POPONEŢ

77.PORTATIV

78.POROINIC

79.POSAC

80.POSOMORÎ

81.POŞ

82.POŞIRCĂ

83.POŞOVOAICĂ

84.POTAIE

85.POZNĂ

86.PRAFTURĂ

87.PRAŞILĂ

88.PRĂJINĂ

89.PRĂŞTINĂ

90.PRĂVĂLIE

91.PREPELEAC

92.PRESURĂ

93.PRIAN

94.PRICHINDEL

95.PRICOLICI

96.PRIGITOARE

97.PRIOR

98.PRISACĂ

99.PRISTANDA

100.        PRISTOLEANCĂ

101.        PROUR

102.        PRUNC

103.        PUCHI

104.        PUCHINĂ

105.        PUCHINOS

106.        PUNGĂ

107.        PUŞLAMA

108.        PUŢIN

 

 

Litera R (  2779 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

1.      RACILĂ

2.      RAI

3.      RANGĂ

4.      RAPĂN

5.      RAŞCĂ

6.      RAŞEL

7.      RĂBDA

8.      RĂCOVINĂ

9.      RĂSFUG

10.RĂSTAV

11.RĂSURĂ

12.RĂŞLUI

13.RĂFUI

14.RĂGAZ

15.RĂGĂLIE

16.RĂGUŞI

17.RĂTUTI

18.RĂPCIUGĂ

19.RĂPCIUNE

20.RĂVAR

21.REAMBULARE

22.REDIU

23.RESTEU

24.RETEVEI

25.RETEZA

26.REZEMA

27.RIZEAFCĂ

28.RÂNCĂ

29.ROABĂ

30.ROCOŢEA

31.ROGODELE

32.ROSTOGOL

33.RUDACEE

34.RUJARE

35.RUSCUŢĂ

 

 

 

Litera S ( 5007 cuvinte sau variante lexicale)

 

1.      SACOVIŢĂ

2.      SAIA

3.      SALCE

4.      SANCHIU

5.      SANGULIE

6.      SAULĂ

7.      SĂHĂIDAC

8.      SĂNIŞOARĂ

9.      SCAI

10.SCAMĂ

11.SCĂRMĂNA

12.SCĂPĂRA

13.SCHINDUC

14.SCHINDUF

15.SCHILOD, SCHILOADĂ

16.SCLAI

17.SCLIFOSI

18.SCLIPEŢ

19.SCLIPUI

20.SCOCIORÎ

21.SCOFALĂ

22.SCOFÂLCI

23.SCORBURĂ

24.SCORMONI

25.SCORNITURĂ

26.SCOROAMBĂ

27.SCOROJI

28.SCRÂNCIOB

29.SCULĂ

30.SEARBĂD

31.SEIGĂ

32.SEIN

33.SELNIC

34.SEMEN

35.SFERDECEL

36.SFÂRC

37.SFÂRLĂ

38.SFÂRLOAGĂ

39.SFÂRNAR

40.SFRIJI

41.SICAIŢĂ

42.SICĂ

43.SIEPTRU

44.SILCĂ

45.SINCERICĂ

46.SINET

47.SIREC

48.SITAR

49.SITEAV

50.SÂMBOVINĂ

51.SLAI

52.SLIMUI

53.SMIDĂ

54.SPAIMĂ

55.SPÂNZ

56.SPELB

57.SPLAU

58.SPRINŢAR

59.STĂPÂN

60.STERP, STEARPĂ

61.STINGHER

62.STINGHIE

63.STIRIGOAIE

64.STÂMPI

65.STÂNĂ

66.STÂNCĂ

67.STÂRNI

68.STOGOŞ

69.STRAI, STRAIE

70.STRAMĂ

71.STRĂIN

72.STRICNI

73.STRUGURE

74.STRUNGHIL

75.STURLUIBA

76.SULUMINĂ

77.SUTĂ

78.SUVAC

 

 

Litera Ş ( 835 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

1.      ŞIROI

2.      ŞIŞTOR

3.      ŞORICI

4.      ŞPARLI

5.      ŞPERLĂ

6.      ŞTIULETE

7.      ŞUBRED

8.      ŞUFAN

9.      ŞUIŢĂ

10.ŞUSTĂ

11.ŞUŞLETE

 

 

Litera T ( 2617 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

1.      TALABĂ

2.      TALĂ

3.      TALGER

4.      TALMEŞ-BALMEŞ

5.      TANĂT

6.      TANDALIC

7.      TANDALUŢĂ

8.      TANGARA

9.      TAPĂ

10.TAPOIET

11.TARAGOT

12.TARANCĂ

13.TARAPANGELE

14.TASON

15.TAOLĂ

16.TAPOŞNIC

17.TĂBÂRCĂ

18.TĂBLĂCI

19.TĂFĂLOG

20.TĂFÂLCĂ

21.TĂLĂNIŢĂ

22.TĂLĂLĂU

23.TĂMÂNJER

24.TĂMÂNJI

25.TĂRĂŞENIE

26.TĂRTĂNEŢ

27.TĂRÂNC

28.TĂPĂNOS

29.TĂŞULĂ

30.TĂTĂIŞĂ

31.TĂTĂNEASĂ

32.TĂUŞI

33.TEA

34.TEARFĂ

35.TEAFĂR

36.TEAPĂ

37.TEFELUG

38.TEICĂ

39.TERAZ

40.TERCI

41.TEŞMENI

42.TICĂI

43.TICALĂ

44.TICĂLOS

45.TICLUI

46.TICSI

47.TIFAN

48.TIGOARE

49.TIHĂRAIE

50.TIHĂRIE

51.TILIŞCĂ

52.TIPIE

53.TITIREZ

54.TITIRI

55.TIV

56.TIVILICHIE

57.TÂLHAR

58.TÂLV

59.TÂNJALĂ

60.TÂRŞ

61.TÂRTAN

62.TOBRALCO

63.TOHOARCĂ

64.TOLOGĂNI

65.TOLOMAC

66.TOLOŞCAN

67.TORPEDO

68.TRAPEZAN

69.TRĂSCĂU

70.TULICHINĂ

71.TURCA

72.TURICEL

73.TUTĂ

 

 

 

 

Litera Ţ (357 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

1.      ŢAFANDACHE

2.      ŢANC

3.      ŢANŢOŞ

4.      ŢAPAP

5.      ŢAPINĂ

6.      ŢĂCĂLIE

7.      ŢĂRUŞ

8.      ŢENCUŞĂ

9.      ŢICLĂ

10.ŢICLEAN

11.ŢICLETE

12.ŢICUI

13.ŢIDULĂ

14.ŢIGAIE

15.ŢIGÂI

16.ŢIŞTAR

17.ŢIŢEI

18.ŢIU

19.ŢÂNŢAR

20.ŢÂRĂ

21.ŢOI

22.ŢUHĂI

23.ŢUMBURUŞ

24.ŢURCAN

25.ŢURLOI

26.ŢURŢUR

27.ŢUŞCĂ

28.ŢUŞCOV

29.ŢUŢ

 

 

Litera U ( 628 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

1.      UGILIT

2.      UIMI

3.      UJBĂ

4.      URĂ

5.      URDĂ

6.      URLOI

7.      URŞINIC

 

 

Litera V (1454 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

1.      VĂGĂUNĂ

2.      VIPIE

3.      VIRDARE

4.      VIROAGĂ

5.      VÂLCED

6.      VÂLVOI

7.      VLAVIE

8.      VOI

9.      VORBĂ

10.VRABIE

11.VRAIŞTE

12.VURT

13.VUVĂ

 

Litera W ( 20 cuvinte sau variante lexicale)

Litera X (35 cuvinte sau variante lexicale)

Litera Y (10 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

Litera Z ( 887 cuvinte sau variante lexicale)

 

 

1.      ZABRAC

2.      ZACHERLINĂ

3.      ZAICĂ

4.      ZAVESCĂ

5.      ZĂGAŞTINĂ

6.      ZĂGÂRNĂ

7.      ZĂLIŞTE

8.      ZĂLOG

9.      ZĂPĂCI

10.ZĂPLAZ

11.ZĂPÂRSTEA

12.ZĂPLAN

13.ZĂPSI

14.ZĂRĂSTI

15.ZĂRGAN

16.ZĂRGHI

17.ZĂSTI

18.ZĂRPĂLATIC

19.ZĂSTI

20.ZĂVOD

21.ZBANŢ

22.ZBICI

23.ZBIHUI

24.ZBILŢ

25.ZBÂNŢUI

26.ZBÂRLI

27.ZBÂRLIT

28.ZBRANCA

29.ZBURDA

30.ZDRELI

31.ZDROŞI

32.ZDRUNCINA

33.ZEBERI

34.ZECIURI

35.ZEFT

36.ZEGHE

37.ZENCUIRE

38.ZEONIFERE

39.ZER

40.ZEXE

41.ZGANCĂ

42.ZGĂU

43.ZGÂMBOI

44.ZGÂNDĂRI

45.ZGÂTIE

46.ZGRĂBUNŢĂ

47.ZGREPŢĂNA

48.ZGRIBULI

49.ZGUDUI

50.ZÂMBRU

51.ZMEURĂ

52.ZNAMIE

53.ZOPOTI

54.ZORALIE

55.ZORCAN

56.ZORZOANE

57.ZVECUI

58.ZVÂRLUGĂ

 

 

45 de gânduri despre &8222;Cuvinte cu etimologie necunoscută ?&8221;

  1. sorin

    Am fost surprins să aflu că sunt aproape 5000 de cuvinte cu etimologie necunoscută.Mă întreb dacă mai există altă limbă cu atâtea semne de întrebare!

  2. claudiu

    URDA/IN LIMBA FRANCEZA EXISTA VERBUL OURDIR=A FIERBE LA FOC MARUNT/A COMPLOTA/ A URCA LA SUPRAFATA /A PREGATI URZEALA UNEI STOFE

    CU ALTE CUVINTE SI IN ROMANA A URZI ARE DE FAPT ACEEASI ORIGINE CU URDA DACA NE REFERIM LA SENSUL DE A FIERBE LA FOC MARUNT /A URCA INCET PENTRU CA URDA SE OBTINE EXACT PRIN FIERBEREA INCEATA A ZERULUI URMATA DE RIDICAREA LA SUPRAFATA
    A BUCATELELOR DE BRINZA CARE VOR DEVEVI APOI CELEBRA URDA(RICOTA IN ITALIANA/ADICA UN FEL DE RECOAPTA).

    • Sabin

      Interesanta comparatia, da asta nu inseamna ca acest cuvant are etimologie necunoscuta. Daca nu l-au adus romanii( latinii ) , slavii sau ungurii in carca nu poate insemna ca e de aici ? Dacii vorbeau prin semne ? Urda tine de obiceiurile ciobanilor nostri, enclave de limba autentica dacica. Asa exista si urdiniș / urdinișuri, s.n. Deschizătură îngustă într-un stup, pe unde ies și intră albinele. Si cica deriva din lat. ordinare. URDINÁ, urdín, vb. I. Intranz. (Înv. și reg.) 1. A merge des la cineva sau undeva; a face același drum de repetate ori. 2. A avea diaree. [Prez. ind. și: urdinez] – Lat. ordinare. Ma indoiesc ca e asa. Noi cei de aici ce naiba am vorbit inainte de romani( latini )? Exista si astazi cuvinte atestate ca ar fi de origine dacica pe care batranii satelor le mai folosesc frecvent in vorbirea curenta la 1900 de ani de la cucerirea romana. Oare cum vorbeau bunicii lor si stra,stra , stra bunicii lor ?

  3. Baragan Ionela

    Deoarece port acest nume-Baragan- m-am interesat de etimologia acestui cuvant si am aflat ca provine din limba turca si inseamna vartej sau furtuna de zapada.

  4. sorin

    Ai omis un cuvânt foarte importat „brăcinari” a cărui etimologie dacică a fost demonstrată de către Mihai Vinereanu în noua sa carte Etimologia limbii române.De aici vine și îmbrăcăminte sau a te îmbrăca.Dacii erau menționați că purtau „braca” ,pantalonii specific dacilor menționați de Ovidius în descrierile localnicilor din Sciția Minor.Apoi mai este cuvântul „țap” (în albaneză avem cjap sau cap)care este recunoscut drept cuvânt autohton și în DEX.Încă unul..”catrință” ,deși DEX-ul îl dă drept etimologie maghiară ,este de fapt românesc.Un lingvist maghiar,numit Ferenc Bako,a demonstrat că termenul a fost împrumutat din limba română odată cu alte 2000 de cuvinte românești.Am să pun aici sit-ul când îl regăsesc și eu..Academia Română nu a avut nici o reacție la valoroasa carte a acestui profesor care ar fi recuperat un cumul important de cuvinte cu adevărat românești

  5. laurentiu

    “ciolpan”
    In lucrarea “THE HISTORY OF THE KARACHAI-BALKARIAN PEOPLE from the ancient times to joining Russia” de I. M. Miziyev, se face o paralela intre sumeriana si limba karacai-balkarian. Aici apare cuvantul “cholpan” cu intelesul de stea (Venus) atat in sumeriana cat si in karacai-balkarian (populatie de origine turcica).
    Autorul numeste pe sciti sau sarmati ca fiind stramosii acestor popoare (karacai, balkarian).
    Originea cuvantului “ciolpan” poate fi sumeriana iar calea de patrundere la noi fie prin triburile scitice, bulgare sau poate chiar cumane (vezi Neagu Djuvara)
    Sensul insa e diferit pentru cel oferit de DEX “Trunchi de arbore fără crengi”

  6. laurentiu

    Burduhan, burduh, burduf
    In a doua jumatate a secolului XI regale gorgian George al III lea s-a casatorit cu printesa alana Burduhan. Astia au trecut si pe aici insa cu mult inainte de evenimentul sus mentionat. E posibil ca la acea data numele printesei sa fie atribuit unei personae “burduhanoase”.

  7. laurentiu

    Burduhan, burduh, burduf
    In a doua jumatate a secolului XI regale gorgian George al II lea s-a casatorit cu printesa alana Burduhan. Astia au trecut si pe aici insa cu mult inainte de evenimentul sus mentionat. E posibil ca la acea data numele printesei sa fie atribuit unei personae “burduhanoase”.

  8. Sabin

    ZÉGHE, zeghi, s.f. 1. Haină țărănească lungă, împodobită uneori cu găitane negre, care se poartă în ținuturile muntoase. ♦ Haină facută din piele de oaie, cu care se îmbracă ciobanii; șubă. 2. Postav gros din care se fac unele haine țărănești; dimie. [Var.: zéche s.f.] – Et. nec.
    CIOÁRECI s.m. pl. 1. Pantaloni țărănești strânși pe picior, din pănură sau din dimie, adesea împodobiți cu găitane. 2. (Reg.) Ciorapi de dimie. – Et. nec.
    CĂCIÚLĂ, căciuli, s.f. 1. Obiect confecționat din blană de oaie sau de alt animal și care servește la acoperirea capulu ♦ Partea superioară a ciupercii. – Cf. alb. k ë s u l ‘ ë.
    Daca va uitati bine toate acestea apartin costumului popular romanesc care nu s-a schimbat si e asa ca cel de pe columna lui „tata” Traian. Or fi venit ungurii sau slavii sa zica – Ia uite ba ce cioareci faini poarta ala. Si noi am zis – Ba ce fain suna ia sa le zicem cioareci.
    M-am bucurat enorm cand am gasit acest blog. Felicitari pentru idee. Am sa revin !

  9. Sabin

    GRUI-GRUI, gruiuri (gruie), s.n. (Reg.) 1. Pisc sau coastă de deal. 2. Deal mic; colină1, delușor, movilă. – Et. nec.
    GRU//I ~ie n. 1) Ridicătură de pământ naturală de formă conică, mai mică decât un deal, întâlnită în regiunile de șes sau de podiș; movilă. 2) Porțiune de teren cu suprafața înclinată; coastă de deal; costișă; pantă; povârniș. [Pl. și gruiuri] /<lat. grunnium. Oare cate cuvinte latinesti or sa mai inventeze sa poata explica etimologic un cuvant neaos romanesc.
    A GUI = a urca in graiul motilor ( Roderick ) – goien “cel mai înalt” (Roderick) Kagoionon -muntele sacru al dacilor.

    • Josika

      Ei, asta-i bună! Haideţi să facem dacofilie ştiinţifică, nu pasională. GRUI se explică satisfăcător prin latinescul GRUNNIUM. Forma de acum 500 de ani era GRUNI, păstrată azi în toponimie (dacă nu mă înşel în Banat încă se mai păstrează şi în lexic). Apropierea de Kogaion este imposibilă. O pistă mai interesantă ar fi studierea rădăcinii „gor-” (vezi asemănarea „grui” – „gora” – care desemnează muntele în slava veche).

  10. Sabin

    ZDROŞI-, vb. IV. Tranz. (Pop.) A sfărâma, a strivi, a zdrobi. [Var.: zdruşi vb. IV] – Et. nec. Oare dacii spuneau altcumva atunci cand zdrobeau srugurii pentru vin ? Am mai spus, important e sa ii luam la bani marunti pe batranii satelor sa ii „stoarcem” de amintiri si o sa gasim toate radacinile etimologig necunoscute in limba dacilor. E clar ca in afara de cuvinte gen ŢURŢUR sau onomatopee gen ZDRANG care ar fi putut patrunde in limba in orice etapa a istoriei, toate cuvintele care nu-si au radacinile cunoscute in limba altor popoare sunt de aici.

  11. Sabin

    Acățá (acắț, át), vb. – 1. A prinde. – 2. A atîrna. – 3. (Fam.) A acosta o femeie pe stradă. – 4. (Arg.) A obține, a dobîndi. – Var. agăța (și der. săi). Mr. acaț, cățari „a prinde”, istr. (a)coț „prind”. Origine incertă si apoi o cotesc taragand-ul de par spre latinescul accaptiāre, din captiāre, da nu-s siguri.

  12. Sabin

    Tot sapand in constient dupa cuvinte arhaice strabune, am dat peste un cuvant pe care nu-l gasesc in nici un dictionar romanesc. Acu se prea poate sa fie unguresc sau sasesc pentru ca e din ardeal.
    Cuvantul este Jâmniţă sau Jimniţă depinde de pronuntia fiecaruia. Inseamna o lada facuta pe pe un schelet de grindute de lem de stejar sau rasinos pe care culiseaza scanduri unele peste altele, in cant, cu scopul de a inchide un perimetru in care se depoziteaza granele. N-am gasit nicaieri cuvantul si totusi intraga tara a oltului ( judetul Brasov ) il foloseste. Stie cineva ceva ?

    • Josika

      Cuvântul nu are nimic spectaculos în el. „zimny” înseamnă „rece” în limbile slave, iar „-iţa” este un sufix slav foarte productiv (cf. „bistriţa”). Se găseşte în sârbă, bulgară, polonă etc. (la o simplă căutare pe Internet). Râul bulgar „жимница” poate înseamnă chiar „Recea” (cf. principiul de denominare în cazul altor toponime: „Repedea”, „Neagra” etc.). „Jimniţă” ar însemna pur şi simplu un loc de păstrat la rece, cam aşa văd eu lucrurile.

  13. proapis13

    Ma intereseaza originea cuvantului DELIU deoarece in localitatea Hinova fosta cetate daco – romana cuvintul se refera la copii cu parul blond spre alb . A nu se confunda cu cuvintul deal sau diliu care au cu totul alta rezonanta

    • Sabin

      Turcesc ..sau ma rog asa spun dictionarele
      DELÍU, -ÍE, delii, s.m., adj. (Înv.) 1. S.m. Soldat din călărimea ușoară turcă. ♦ (În Țara Românească și în Moldova) Soldat din corpul de călăreți înființat de Minai Viteazul o dată cu corpul beșliilor; (în perioada fanariotă) soldat din garda domnească.– Din tc. deli.

      • Josika

        Este taman turcic, teli/deli (diferenţa indică originea vest-turcică sau est-turcică a fenomenului). Fiind întâlnit la mai toate neamurile turcice (care se întind de la noi şi până în Xinjiang), nu avem motive de îndoială asupra originii sale.

    • Mărin

      Hai că te lămuresc eu acușica: deliu vine din rădăcina indo-europeană *dhel- light(not dark), adică foarte luminos.
      În armeană se găsește deɫin- galben,albicios ( դեղին – deġin);
      – proto-germanicul dell (lucitor, luminos) din care a rezultat un personaj mitologic scandinav Dellingr(părintele zeului luminii,al zilei), iar într-un dialect germ. central getëlle- frumos.
      -în alb. diell (soarele)
      În română avem acest adj.dalb = Alb, curat, imaculat; fig. neprihănit, cast. 2. Luminos, strălucitor.
      Specialiștii ne spun că e un banal compus „de- alb” și atît, însă posibilitatea ca acest cuvînt să fie dacic este destul de mare.E prezent în mitologia noastră sub forma numelui Dăliana, iar dacă tu atestezi pentru acel regionalism avem încă un motiv de bucurie. Cu cît sînt mai multe derivate cu atît vechimea unui cuvînt e mai argumentată.
      Substratul lingvistic al românei produce în medie patru sau cinci derivate.
      Sursa: http://hroderic.wordpress.com/2009/02/20/dalia-si-bendis/#comments
      PS: nu-i amuzant cum lat.delirium se apropie de turcicul deli?

  14. Josika

    Intenţia dumneavoastră este lăudabilă, dar riscurile sunt foarte mari. Nu discut acum niciun cuvânt, dar semnalez doar o problemă de metodă. Ar fi fost potrivit să ataşaţi între ghilimele şi sensurile de bază ale cuvântului. De exemplu am văzut în listă termenul „caciur”. A fost discutat acum câtva timp de lingvişti, nu pune absolut nicio problemă, în limbile slave „kaczor” înseamnă „raţă”. Dacă bine mi-amintesc, la noi se referă la culoare, făcând trimitere la culoarea raţei. Sigur, pare tras de păr: raţa-i sură, iar mielul „caciur” e negru cu alb. Deocamdată e singura explicaţie satisfăcătoare. De văzut în ce zonă se spune „caciur”. În „Limba română”, un număr din 1980, a fost publicat acest articol. Cele bune!

    • Mărin

      Știai că rațele sînt de mai multe culori?
      Termenii slavi ai raței de care amintești sînt formanți onomatopeici : ggagagagagaaaaaa ,în traducere slavă kakakkkakaaaaaa 🙂
      În mod normal au derivate din „patka” (cu ceva coradicale indo-iraniene),dar chiar și așa, de la termenul acela sl.pentru rață la miel caciur e calea foarte lungă. De ce nu iei în calcul posibilitatea ca acest termen pastoral să fie extras din aceeași sursă tracică care a dat „cioară”? Reduplicarea acestui „ce” inițial nu e unicat în română.
      Lingviștii n-au făcut o treabă temeinică deloc.Dacă au avut dubii asupra originii unor cuvinte n-au consultat toate limbile IE, dar au inventat mereu o exlicație,mai bună sau mai proastă.
      De exemplu „cătușă” are o explicație aparent banală prin lat.catena,însă în Dex se dă ca etimologie lat.cattus(pisică, mîță). Există o infimă șansă să fie autohton, prin rădăcina IE *kat- a lega, a țese; lanț, rețea.(sufixul „sa/șa” e antic și atestat)
      S-au făcut multe greșeli de tot rîsul în DEX.
      Căutați aici originea tuturor cuvintelor IE:
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/main.cgi?root=config
      vă va rezerva ceva surprize drăguțe!

  15. Mihai

    Vă dau eu cîteva propuneri bazîndu-mă pe studiile unor lingviști apreciați în domeniul lor. Sînt radicali ai mai multor termeni răspîndiți în toate grupurile lingvistice IE. Din păcate graiul românesc nu este studiat deloc, iar comparațiile se fac numai între limbile antice atestate, ca sanscrita, avestana, greaca, latina sau idiomurile celtice și germanice.Ba chiar și albaneza are multe contribuții.
    Orice etimologie oricît de absurdă ar fi din DEX e păstrată acolo în ciuda faptului că de multe ori nu se probează pe teren filiația sau trimiterea dată e marginală în limbile respective sau…nici nu există.
    Prin urmare o să mă distrez un pic și am să bag eu cîteva corespondențe (poate chiar „dacisme”).Lista ar putea fi mult mai mare dar voi pune doar următoarele.

    -IE losiwos – weak (slab, slăbit) a dat eng.lazy (puturos), germ. läösig, oland. leusig, rom. leșin /-at, leșiat (lihnit) , leșială.
    -IE khlwos – bald (chel) a dat termenul chelbos și chel în rom.
    -IE aug- sun-rays, sun-side, south a dat albanezul jug – sud și agoj- aurora, răsărit, gr.antică auga- rază de soare, iar în română reg. iuga- vînt de sud.
    -IE andher-, ndher- stem, spike…a dat umila „andrea”
    -IE ale- to grind …rom.oletui (a bate zdravăn, a zdrobi)
    -IE leu-, leua-, lu- dirt (murdărie)…rom. lai(culoarea cenușie, gri, brumăriu)
    -IE lendh- steppe, open land ….rom. lanuri
    -IE dheb- fat, thick, heavy ..rom.dubală(ființă mare, leneșă), dabilă (femeie durdulie)
    -IE spherdh-, sphredh- to rush, sprint, pring, running ….rom.sprinten, eng.sprint, germ. sprenzen(to sprint, start)
    -IE mel- limb, to join…rom. mială (arșic de miel), în gr.antică melos- mădular(altul decît cel sexual)
    -IE bherug- gullet..rom beregată
    -IE mormo(ro)- fear, dread…. rom.mărmurit
    -IE nedh- to bind(a lega)…rom.nădări (a se iubi), nadră (placentă)
    -IE oner- dream(vis)..rom.MOȘ ENE „care vine pe la gene”
    -skt.bhramati- wonder, move aimesly, spin…rom.brambura

  16. Multumesc tuturor acelora care au zăbovit o clipă asupra listelor de cuvinte culese din dicționarele limbii române, având sintagma: ”et. nec”.
    Faptul că le-am prezentat aici, nu înseamnă că sunt de acord cu părerea autorilor acestor dicționare, care le cataloghează ca având o origine necunoscută. În opinia mea, acestea ar trebui definite, evident nu toate, ca având ”et.disc.” (etimologie discutabilă) !

  17. Mărin

    Oacăr și oacheș vin din aceeași răd.IE din care au rezultat aceră(lat.aquila-vultur) și lat.aquilus- închis la culoare, negru;
    IE*akʷ- dark, blind(întunecat, orb) … let.akls(orb), lituaniană aklas(idem), rom.chior/ceur(?), oacăr și altele probabil.
    Oreav vine din IE (o)ru- a săpa, șanț.
    Vorbă și a vorbi nu vin din sl.dvora(ușă, curte) așa cum „cuvînt” e tras din lat.conventum, ci are propria sa origine indo-europeană de netăgăduit: *wer-to speak(a vorbi) din care a ieșit eng.word sau lat.verbum, lituaniană vardas.
    Uite așa ne-au păcălit toți să credem că româna e o limbă de pripas, un melanj fără cur și fără cap.De fapt noi avem ceva unicat aici, nestudiat atent, la fel ca albaneza. Cum găsim un omonim străin sărim ca proștii….hoooo, e slav, e latin, e bulgar, unguresc, turcesc etc.

  18. Ileana

    Bunica mea a avut nume de fata Cocârlă si s-a nascut in comuna Draganesti, judetul Prahova. Asezarea este foarte veche, atestata arheologic din perioada Neoliticului. In apropierea comunei, insa, s-au gasit ramasitele unei asezari dacice si un tumul. Bunica mea imi spunea ca ea stie de la inaintasii ei ca numele ei provine din limba daca. E greu de crezut ca familia bunicii mele are origine daca, pentru ca acea asezare umana este amplasata in calea traseelor popoarelor migratoare. Asa ca peste dacii care au trait aici au venit romanii, apoi gotii, cumanii, pecenegii, slavii…etc. In schimb ea mai stia cateva lucruri de la stramosii ei. Cand atacau turcii, locuitorii din zona fugeau din sat si se ascundeau in lunca raului Prahova sau in Codrii Vlasiei. Luau cu ei animalele din ograda, si cele neceasre incropirii unui adapost si prepararii mancarii. Tot de la inaintasi ea stia ca acolo nu putea sa-i gaseasca nimeni. Padurile erau atat de dese si de umbroase, incat de-abia daca patrundea lumina zilei. Oare asa or fi procedat si dacii cand erau loviti de valurile de migratori? Obiceiurile acestea par impamantenite cumva. Pe de alta parte, migratia nu se producea intr-un interval scurt de timp. Migratorii stateau intr-o asezare chiar si pe parcursul a doua trei generatii. E greu de crezut ca dacii stateu ascunsi cu secololele. La un moment dat tot trebuia sa iasa din ascunzatori, fie sa se bata cu noii veniti, fie sa coabiteze cu ei. Legea „fierului” era foarte clara in acele timpuri. Cine pierdea era exterminat sau subordonat. Am studiat etimologia numelor localitatilor din bazinul etnografic unde s-a nascut bunica mea si am avut cateva surprize. Unele localitati au nume de origine slavona, altele sunt de provenienta latina, chiar si comuna Draganesti are origine etimologica sarba, cativa kilometri mai la dreapta se afla satul Hatcarau tot cu etimologie sarba. Putin mai sus se afla comuna Fulga, cu etimologie necunoscuta, Baraitaru, cu etimologie iraniana, lasat mostenire, probabil de roxolani. Satul Cioceni are etimologie bulgara. Tufani provine din latina, la fel Cornu si Adanca. Numele localitatilor ne spun multe despre oamenii care au trecut pe-aici. Noi cei din Muntenia, cred ca suntem un veritabil mozaic etnogenetic. Eu am facut analiza pe o suprafata mica si rezultatele au fost surprinzatoare.

  19. Ioan Albu

    bendeu, bîndigău, bîrdigău sînt dacice. Vin din IE *wed-er = ”burtă, intestine” din care a rezultat o formă proto-tracică *veder , betacizată în beder și cu o nazalizare s-a ajuns la ce avem azi. Cuvintele de mai sus au ambele sensuri,burtă și mațe.

    Pală (de fîn) și paloș: IE (s)pala = „a despica în două,jumătate,jumătate a trunchiului unui copac, placă de lemn”.

    gol neagă(pușcă) e dacic și vine din IE *nogʷ = „nud”, la fel ca și latinul nudus.

    botei vine din IE *bow- „numeros, puternic, umflat”

    a țîpa (a arunca) din IE *kseip = „a arunca, aruncat”

    ciulin din IE *k’ol = „țeapă”, Ciuleandră e nume cultic de inspirație populară, compus din ciulin și suf.- andru (ex.copilandr, cățelandru etc.) din IE *andh- „care se înalță, crescut”

    negură vine din IE *muk- „fum, ceață” la fel ca alb.mjegull (ceață, fum)

    boștiură, buștușag vine din IE *wost = „wasted,abandoned, emptied”

    guglă, glugă vine din IE *kukul = „cover”, lat.cucula-fes, ind.kukula-armură.

    Iazmă vine din IE *yeng= „boală” (oajdă-leziune,plagă)

    cârlan din IE *kur- „mînz”

    Aghiuță din IE *ag = „păcat, crimă”

    buze, busnit din IE *bus = „a umfla, a îndesa”

    măsălar e luna cositului..IE *MET- „a cosi” lat.meto, messis- „harvest”

    tomoioagă(iarbă cosită) din IE *tema, tma= „a tăia”

    trare(curte, gospodărie ca întreg) din IE *trabh- „așezare, cătun, loc de trai”

    mușcoi, mîcoi(catîr) din IE musk- „măgar”

    baștină, a băciui, băcie din IE *bhow- „a locui”

    cătun(colibă,așezare mică) din IE *kat- „colibă, șopron, grajd”

    a șterpeli din IE *ster- „a fura” , gr.antic steromai, celt.sterwa

    hamuri din IE *k’am- „părți din harnașament”

    fălie(rudenie, neam) din IE (s)swel- „cumnat”, alb.vella(frate), gr.antic aelioi(cumnat)

    bădăran e corespondentul tracic al lat. foedus

    baliu(adj.mare,imens,uriaș) din IE *bal = „imens, aspru”

    plantele drăcilă, dragavei din IE *dherghen- „țeapă”

    vînj(ulm) din IE *wingh = „ulm”, alb.vedh- idem.

    a stîlci din IE *telk- „a lovi violent”

    țăcălie din IE k’uk = „țeapă, foliculi” , alb.thek(țăcălie)

    păstra, păstru din IE *past = „fix, imobil, ferm, fortificat”

    sajă(funingine) din IE *sod=„funingine”

    aprig, priu, prian, prour din IE *apr- „cald, luminos, cer”

    acera(aștepta, pîndi) din IE *kwey- „ a aobserva, a aștepta”

    ruscă(deal,rîpă,drum peste deal sau prin rîpă) Rusidava

  20. Ioan Albu

    IE *drep- ”to cut, to pull” (a tăia, a smulge)

    dărăpăná (-néz, dărăpănát), vb. – 1. (Înv.) A tăia, a zgîria. – 2. (Înv.) A smulge părul din cap. – 3. (Rar) A lua, a prăda, a jefui. – 4. A distruge, a nărui, a rade de pe fața pămîntului. – 5. A dăuna, a păgubi, a ruina. – Var. derăpăna.
    var. Dărapăn, enĭ, -ănă; să dărapene). Stric, distrug, risipesc (propriŭ și fig.) V. refl. „Casa, familia s’a dărăpănat. Mă alterez, mă stric: sănătatea s’a dărăpănat”. – Și derapăn (Munt.) și drapăn (Mold.).

    alb.drapër – sickle, hook, reaping hook
    gr.antic drépō, dréptō – tai, smulg; drepánǟ – seceră;
    ngr. drapanizo – cosesc

    Etimologia dată în DEX e complet forțată și necuprinzătoare.Italicii nu au derivate din IE *drep.

  21. Ioan Albu

    „grabă” vine din IE *krab- „rapid, iute, grăbit”
    are corespondenți în germană, lb.celtice,română și bulgară.În aceasta din urmă cred că e regionalism pentru că nu-i de găsit.

  22. Carmen

    S-ar putea ca nici șoimul și derivatele sale să nu fie ungurești deloc ci să fie cît se poate de autohtone.
    Tracii erau satem ca vechii sanscriți, iranieni, slavi și baltici, deci putem avea multe cuvinte comune.
    Șoimul poate fi pus în legătură cu următoarele:
    -sanscritul syenaa- m. – șoim, vultur.
    -avestan: saēna- m. – pasăre de pradă, o specie de vulturi
    Armenian: chin, pl. – gen. vultur păsărar

  23. Nu Conteaza

    „Ismeju” – l-am gasit aleator cautand ceva din istoria magiei, mitologiei romanesti etc. Singura referinta clara am gasit-o in cartea „Gypsy Sorcery and Fortune Telling”, de Charles Godfrey Leland scrisa in 1891. Cuvantul inseamna zmeu, putin diferit de cel mentionat in povesti. Detalii gasiti daca sunteti curiosi.
    „Solomonar” – http://ro.wikipedia.org/wiki/Solomonar

  24. x2

    Nu sunt lingvist, dar „parascovenie” seamana foarte mult cu grecescul „paraskave” (gr. = vineri) sau „paraskevi” (gr. = pregatire). Interesant de unde are sensul peiorativ la noi.

  25. shaks

    Nu sunt lingvista,dar proiectul mi se pare interesant. Unele cuvinte mi se par evidente (dar la fel de bine s-ar putea sa gresesc):
    17. CAVAL – din latina,de la cal
    19.ÎNVIORA – de la viu, vivo, vivace (latina)
    15.JUMĂTATE – de la demi,
    7. LEU – lion , leon samd..
    16.LUPTĂ – in spaniola este lucha, deci vine din latina
    Apoi alte cuvinte doar suna, intuitiv:
    4. TALMEŞ-BALMEŞ – maghiara
    107. PUŞLAMA – turca
    43.MORMAN – suna a turca
    10.BATAL – turca

  26. PRICHINDEL – are etimologie necunoscuta.
    Propun: PRI = copil (ca in Latina: PUER = copil. Sau ca in celebrul text ”DECEBALUS PER SCORILO (desi aici PER e controversat). PUER e inrudit cu sanscritul PUTRA-S (copil). Fluviul Brahmaputra=copilul lui Brahma. Grecul PAIS=copil, PAUROS=mic. Latina: PAUCI=putini. Engleza: FEW=putin, Islandeza veche: FAR = putin
    -CHIND- e suspicios de asemanator cu germanul KIND=copil.
    KIND provine din Proto-Germanic *kinthan, Indo-European *gentom (Pokorny 374). Intrarea unui cuvant germanic in romana ar fi posibila prin filierea gepida. Gepizii s-au asezat pe teritoriul actual al Romaniei si ei au fost asimilati de romani.
    Iar -EL nu este decat un sufix diminutiv (baiat > baietel, frumos>frumusel, porumb>porumbel, servet>servetel.

  27. alex

    Cuvântul boț (cocoloș,ghem), cu regionalismul a boți (a mototoli, a zbârci, a încreți) par a proveni a fi mai degrabă din acceeași sursă ca și italianul imbottire (a umple, a căptuși, a împacheta) iar reg. boțitură se explică prin it. imbottitura.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s